Salut!

Salut!
Bine ati venit in minunata lume a rocilor si mineralelor!















miercuri, 28 martie 2012

Revista "Comorile Pamantului" nr.80

       Salutare colectionari!
       Iata ca am ajuns si la numarul 80 al revistei Comorile Pamantului,numar care se completeaza si a patra caseta de depozitare,dar nu ultimul din aceasta colectie.Odata cu aceste numar a aparut separat de revista si caseta de depozitare pentru urmatoarea serie,la pretul de 25 lei.Aceasta serie a fost dupa parerea mea cea mai reusita de pana acum,am primit 5 minerale slefuite,dar celelalte merita din plin.In general au fost minerale de marimi mari si destul de greu de gasit.Unele le-am achizitionat de doua ori,deoarece erau nereprezentative.Din pacate cu cromitul am dat-o in bara,dar asta e situatia.Mi-am luat revansa cu ceruzitul,l-am vazut intamplator dupa doua saptamani de la aparitie intr-o vitrina si e incredibil de frumos.Granatul l-am gasit frumos,dar micut,asa ca nu m-am putut abtine cand am vazut intr-o vitrina unul mai mare si rosiatic...Asa se intampla,dupa ce iau revista cand trec pe langa un chiosc,sa vad ceva mult mai frumos.Asa s-a intamplat si cu opalul dendritic,am vazut unul minunat,dar acolo m-am abtinut :))) Pana la urma sunt multumit de aceasta cutie.
       Numarul de astazi este insotit de un esantion de Vanadinit,un mineral ce prezinta cristale foarte frumoase,dar din pacate eu nu am gasit unul relevant.Majoritatea erau doar bucati de gresie fara cristale,iar acolo unde apareau erau foarte mici si de culoare maronie.Poate aveti voi mai mult noroc.Eu mai am vanadinit in colectie si nu merita efortul sa caut pe ploaie un exemplar mai rasarit.Un exemplar de aceeasi marime,dar plin de cristale rosii se vande la trag cu 15-20 lei.
       Cateva cuvinte despre vanadinit.
       Este un mineral destul de rar,din clasa fosfati-arseniati-vanadati si este  principala sursa de vanadiu si o sursa minora de plumb.Formeaza cristale prismatice,uneori goale la interior.Culoarea variaza de la rosu stralucitor si rosu portocaliu la rosu brun,brun sau galben.Urma este alba sau galbuie.Vanadinitul este un mineral translucid-transparent si prezinta un luciu rasinos sau subadamantin.Se formeaza in zonele de oxidare a zacamintelor de plumb.De obicei,cele mai frumoase cristale vin din Maroc.Este un mineral,oarecum periculos,datorita continutului de vanadiu,care este otravitor.Cel mai bine este sa va spalati pe maini dupa atingerea tuturor mineralelor si sa nu le dati pe mana copiilor mici.
        
       Vanadit
       Clasa: fosfati-arseniati-vanadati
       Sistem de cristalizare: hexagonal
       Formula chimica: Pb3(VO4)3Cl
       Duritate: 3
       Densitate: 6,8-6,9
       Clivaj: nu prezinta
       Spartura: concoidala
       Culoare: rosu,portocaliu,brun,galben
       Urma: alba sau galbuie
       Luciu: rasinos spre adamantin
       Luminiscenta: nu prezinta

       Eu personal nu am cunostiinta ca acest mineral sa se gaseasca in Romania,nu am gasit informatii nici in cartile de specialitate.
       Succes la pietre si sa ne auzim cu bine!

P.S:  Pietrele care urmeaza (cu titlu informativ): bornit,tektit,ochi de tigru multicolor,pegmantit grafic,opal ambra,cuart albastru,pirolusit,wollastonit,limonit,piatra lunii,breccie,aventurin verde,orthoclaz,grafit,petalit ,ardezie,apophilit,chrysopraz,calcit galben,angelit.
     



                                                     Vanadinit din colectia mea

duminică, 25 martie 2012

MINERALIA SIBIU, 6 – 8 APRILIE, MUZEUL BRUKENTHAL, CASA ALBASTRĂ

       MINERALIA SIBIU, 6 – 8 APRILIE, MUZEUL BRUKENTHAL, CASA ALBASTRĂ. În locaţia generoasă de la etaj vom fi din nou prezenţi la Sibiu, cu cele mai noi produse, cadouri inedite, cristale şi bijuterii din pietre semipreţioase.

Sursa: www.mineralia.ro

sâmbătă, 24 martie 2012

Punctul fosilifer Tasad (jud.Bihor)

       Atentie!Aceste rezervatii sunt protejate conform legilor in vigoare!
       Aceste informatii sunt publice si nu imi asum nicio raspundere pentru eventuale colectari neautorizate.

       Rezervatie paleontologica situata in apropierea satului Tasad (comuna Dragesti), la 20 km S-E de Oradea,la cumpana Crisului Repede si a Crisului Negru.
       Strabatand pitoreasca vale a Pesterii,afluent al Crisului Negru,ajungem la altitudine de 230 m,unde in versantii abrupti calcarosi apare Pestera de la Tasad,strabatuta de un mic parau.Aceasta pestera este interesanta deoarece este constituita din calcare badeniene ce au fost perforate pe o lungime de 88 m de un mic parau.
       Aceste calcare fac parte din vechiul bazin intramontan care in timpul Miocenului mediu si superior reprezenta un mic golf al marii care se intindea in actuala depresiune Panonica inconjurata de Muntii Bihorului si Padurea Craiului la E si Muntii Codru Muma la V.
       In aceste calcare badeniene de la Tasad s-au evidentiat numeroase fosile de alge calcaroase,corali,spongieri,echinide,briozoare,moluste si viermi.
       Din marea diversitate a faunei fosile amintim doar cateva specii mai deosebite,cum ar fi: Schizaster calceolus,Spatangus austriacus,Scutella vindobonensis,Membranipora  lacroixi,Arca diluvii,Luncina dupardini,Corbula gibba,Chlamys multistriata,Pycnodonata cochlear,Calyptrea chinensis,Turitella archimedis ,Dentalium badense,etc...


miercuri, 21 martie 2012

Revista "Comorile Pamantului" nr.79

       Salutare colectionari!
       Numarul 79 al revistei Comorile Pamantului ne aduce o surpriza placuta,cel putin din punctul meu de vedere..Este vorba despre un cristal de granat,unul dintre mineralele mele preferate.Sincer chiar nu ma asteptam sa primi cristale,ma gandeam la ceva sisturi cu granati minusculi,dar trebuie sa recunosc ca m-am inselat.Desi esantioanele primite de noi nu au valoare de gema si sunt de dimensiuni micute,arata foarte bine,cel putin al meu este perfect.Posibil sa fie pe undeva si esantioane mai mari,dar eu nu am vazut.De obicei granatii se folosesc la fabricarea bijuteriilor,asa ca pretul unui exemplar estetic este pe masura.
      Despre granati,am mai scris un articol,Cateva cuvinte despre granat, acolo puteti gasi cateva informatii precum si cateva poze cu granati din colectia mea.Intre timp esantioane mele s-au inmultit,am piese la care nici macar nu visam acum cativa ani...
      Dupa cum cititi din revista,in grupa granatilor sunt peste 20 de specii,fiecare unica in felul ei.Eu am in colectie granat andradit (brun,verde galbui),spessartin (portocaliu-galbui),grossular (galben,brun),almandin (brun-roscat),hessonit.Inca mai caut pirop (rosu),dar e mai scump un pic...La noi in tara se gasesc granati foarte frumosi la Ocna de Fier (andradit).Acestia sunt grupati pe baza,de obicei pe skarn si apar uneori impreuna cu hematit.
       In general,cristalele sunt dodecaedrice sau trapezoidale.Poate aparea si in habitus compact,masiv sau granular.Se formeaza de obicei in roci metamorfice.
      
       Granat
       Clasa: silicati
       Sistem de cristalizare: cubic
       Formula chimica generala: X3Y2(SiO4)3
       Duritate: 6,5-7,5
       Densitate: variabila,in functie de specie,intre 3,5-4,3
       Clivaj: absent
       Spartura: neregulata,aschioasa
       Urma : alba
       Luminiscenta: foarte rar

P.S: din cate au anuntat cei de la editura DeAgostini colectia va continua cel putin pana la numarul 100 si nu 80 asa cum se vorbeste.Este o colectie internationala aparuta in foarte multe tari si in toate a trecut de nr.100.


  
                                                     Granat almandin

                                               Granat andradit-Ocna de Fier

sâmbătă, 17 martie 2012

Cuart de Arkansas

       Dintre toate mineralele,cel mai mult ma impresioneaza banalul cristal de cuart.Desi este un mineral comun,are o frumusete aparte si diferite calitati fizice care depind de locul de formare.Cristalele de cuart din Romania sunt frumoase,dar cele mai fine cristale din lume sunt considerate a fi cele provenind din Arkansas (SUA) si Brazilia.De asemenea in galeria cristalelor celebre se incadreaza si cele de Orange River (Africa de Sud-Namibia) si cele de Brandberg (Namibia).Acestea sunt cristale "batrane", unele formate in vremea cand teoretic nu exista viata pe uscat,altele inaintea aparitiei dinozaurilor.
       Cu ceva eforturi financiare am adaugat doua cristale de Orange River si unul de Brandberg in colectie,dar lipsea cel de Arkansas.Am tot cautat pe eBay,dar preturile erau mult prea mari,iar cristalele nu ma atrageau prea mult.Din intamplare insa,am vazut unul care mi s-a parut absolut grozav,mare si perfect,tranparent si la un pret accesibil.
       Cuartul este achizitionat direct la proprietarul minei Arrowhead,situata in batranii munti Ouachita,in apropiere de Mount Ida,Arkansas.Pretul relativ mic are legatura cu faptul ca acest cristal era necuratat,plin de oxid de fier,asa cum a fost scos din pamant.De obicei se foloseste o metoda chimica de curatare,cu acid oxalic,dar eu am reusit cu o periuta  de dinti si  sapun.In jumatate de ora cuartul arata impecabil.Acest cristal este in stare perfecta,cu varful si muchiile neatinse si fara lovituri.S-a desprins la baza in mod natural, in timp de era proaspat format,dar interesant este ca s-a "vindecat" singur, continuandu-si cristalizarea in solutie astfel ca ruptura s-a  acoperit cu mici cristale.
       Principalele caracteristici care dau valoarea unui cristal de cuart sunt claritatea,forma, luciul si lipsa crapaturilor.Acest cristal intruneste toate aceste calitati.
       In Muntii Ouachita se gasesc unele dintre cele mai bogate acumulari din lume in cristale de cuart, oraselul Mount Ida fiind denumit "capitala mondiala a cristalelor de cuart".Sunt atat de multe cristale,incat exista diferite exploatari,la care contra unei taxe,turistii au voie sa sape in voie si tot ce gasesc le apartine.Din cate m-am interesat in 2-3 ore se pot umple lejer cateva genti cu cristale,dar capturile de valoare sunt mai rare.Ceea ce americanii numesc "mine" la noi semnifica cariera.Aceste cristale apar la suprafata,in diferite geode,scoase la iveala de eroziune.In unele cazuri se folosesc excavatoare pentru a indepartata pamantul,dar nu se exploateaza in subteran.
       Nu exista o metoda izotopica directa pentru datarea filoanelor de cuart dar au fost facute cateva datari indirecte.Aceste filoane sunt evident mai tinere decat rocile gazda.In Muntii Ouachita,cele mai tinere roci sedimentare sunt de varsta Carbonifer superior.Cuartul este prezent in toate rocile sedimentare,dar cu cea mai mare dezvoltare in gresiile ordoviciene,dar si in marne Carbonifer inferior.Cea mai rezonabila perioada pentru formarea ultimelor mari depozite de cuart pare sa fie Carbonifer superior,aprox.acum 286 milioane ani.Cuartul s-a format in fracturile aparute in straturile de roci in timpul inaltarii Muntilor Ouachita,iar Carbonifer superior pare sa fie perioada in care s-a sfarsit acest proces orogenic.O parte din cuart este posibil sa fie mai vechi deoarece multe filoane prezinta cateva etape de miscari din locul formarii si reluarea cresterii pe diferite pozitii.Este foarte posibil ca formarea primelor depozite de cuart sa fi inceput in Ordovicianul inferior sau tarziu.
       Interesant este ca varstei de formare a acestor munti nu ii corespunde nici un corp magmatic,ceea ce duce de obicei la formarea depozitelor hidrotermale.Concluzia este ca aceste cristale de cuart s-au format in roci sedimentare in urma inaltarii acestor munti,gresia si marnele fiind puternic fracturate,acest lucru permitand circulatia apelor bogate in silice la temperaturi si presiuni foarte ridicate si depunera cuartului in spatiile goale ramase in roci.
       Temperatura a fost bine documentata,avand la momentul formarii cuartului in jur de 260 grade C,ceea ce indica o adancime considerabila.Muntii Ouachita expusi azi la vedere sunt produsul a milioane de ani de eroziune.Se considera ca resturile vizibile astazi se aflau la momentul formarii muntilor la 5-6 km adancime.
       Nimeni nu stie exact in cat timp creste un cristal de cuart,dar este clar ca cele mari au nevoie de un timp mai indelungat decat cele mici.Acest lucru depinde de conditiile fizice si chimice  cat mai apropiate de cele ideale.Unele cuarturi sunt optic clare,altele laptoase.Cele clare au avut conditii mai bune de crestere si nu au suferit fracturi mari si miscari ale pamantului in crestere.Majoritatea cristalelor de cuat din Arkansas au baza laptoasa,semnificand o crestere rapida..Aceste portiuni laptoase contin numeroase cavitati microscopice cu gaze si fluide care imprastie lumina primita si dau culoarea alba.Multe cristale prezinta rupturi naturale si etape de vindecare datorita continuarii cresterii in alta pozitie.Unele sunt tranparente  de la baza la varf,dar aceasta nu este o regula,majoritatea fiind supuse la diferite forme de stres fizic in timpul cresterii ceea ce a dus la diferite fracturi interne.
       Pe Youtube se gasesc cateva videoclipuri in care se prezinta cuart de Arkansas,unele chiar de la mina Arrowhead de unde provine acest cristal.

                                           Inainte de curatare,acoperit cu oxid de fier


                                                           Dupa curatare

joi, 15 martie 2012

MINERALIA - “FLORILE PĂMÂNTULUI” MUZEUL DE ŞTIINŢELE NATURII SUCEAVA 30 martie – 1 aprilie 2012

          Începutul primăverii şi Sărbătorile de Florii şi de Paşti au inspirat supratitlul acestei expoziţii. Dedicată în ansamblu cristalelor, eşantioanelor şi pietrelor semipreţioase prezentate în forma lor naturală sau şlefuite, expoziţia se adresează iubitorilor lumii minerale, fie ei copii sau adulţi..
      “Petale” smulse din adâncul Pamântului - ametist violet, rodocrozit roz, coral roşu, smarald verde, calcit galben, lapis albastru sau turmalină multicoloră - montate în bijuterii, vor umple de culoare sala parter a Muzeului, în prima ediţie din acest an a expoziţiei MINERALIA.
        Expozitie cu vanzare.


miercuri, 14 martie 2012

Revista "Comorile Pamantului" nr.78

       Numarul 78 al revistei Comorile Pamantului,aparut astazi vine insotit de un esantion de Opal dendritic.Trebuie sa recunosc ca este o surpriza placuta sa vad ca este in stare naturala,eu asteptandu-ma la esantioane slefuite.Din revistele vazute de mine, cateva aveau esantioane marisoare,dar majoritatea erau mici.Toate aveau dendrite si aspect frumos.
      Despre opal am mai scris la postarea privind numarul 44 al revistei,asa ca nu vreau sa ma repet.Am sa spun doar ca aceste dendrite,in cazul nostru sunt date de incluziuni de oxizi de mangan,formate prin cristalizare rapida a substantei in gelul de opal.
       Scuze pentru data gresita trecuta pe poze, aparatul este setat gresit cu o zi in urma,astazi este in 14.
       Numai bine si succes la pietre!

       Opal 
       Clasa: oxizi
       Sistem de cristalizare: nu prezinta (amorf)
       Formula chimica:
       Duritate: 5,5-6,5
       Densitate: 2,0-2,25
       Clivaj: nu prezinta
       Spartura: concoidala
       Culoare: incolor,alb,cenusiu,negru,rosu,verdew,albastru,galben,brun
       Urma: alba
       Luciu: sticlos spre perlat sau rasinos
       Luminiscenta: galbena sau verde
      


sâmbătă, 10 martie 2012

Piese noi in colectie

       In ultimele 3-4 luni am mai adaugat cateva piese noi la colectia mea.Unele sunt achizitionate de pe la targuri,altele de pe internet si unele primite cadou de la oameni deosebiti carora vreau sa le multumesc.Am hotarat sa achizitionez doar piese deosebite si de dimensiuni medii,intre 5-15 cm,asta din lipsa de spatiu.Am reusit in sfarsit sa adaug in colectie un esantion de Tanzanit,mineral destul de rar si scump.Este o varietate de zoisit si se gaseste doar intr-un singur loc din lume,in dealurile Mererani din nordul Tanzaniei.Esantionul din imagine este primit cadou.
       Ar mai fi cateva noutati,dar prefer sa le postez doar pe acestea.

                                                       Cuart-mina Roata,Cavnic,9 cm

                                                Ametist-Baia Mare,10x 7 cm

                                     Cuart acoperit cu calcita si marcasita-Cavnic,22x 14 cm

                                            Cuart fantoma-Cavnic,6x5 cm

                                                       Calcita neagra-Sasar,6x6 cm

                                                Opal-5,5 cm

                                           Calcita neagra-Herja,3x4 cm

                                            Tanzanit-Tanzania,3,5 cm

                                                       Calcita-Baisoara,Cluj,5x6 cm

                                                Calcita neagra-Sasar,10x7 cm

                                            Fluorina in turmalina-Maramures,5x5 cm

miercuri, 7 martie 2012

Revista "Comorile Pamantului" nr. 77

       Salutare!
       Numarul 77 al revistei Comorile Pamantului aparut astazi vine insotit de un esantion de Magnetit.Cel putin pentru mine este o surpriza placuta,deoarece ma asteptam la un esanantion mai putin reprezentativ,granular.Acesta prezinta cristale mici de magnetit intr-o roca gazda.Am vazut mai multe reviste dimineata si majoritatea aveau cristale de magnetit asa ca mi-a fost oarecum greu sa fac o alegere.Dar e ok,sunt multumit.Eu am deja in colectie un esantion maricel si foarte frumos cristalizat in matrice de cuart.
       Acest mineral oxid comun, formeaza cristale octaedrice si dodecaedrice si poate aparea in habitus granular sau masiv.Culoarea este neagra,la fel si urma.Este un mineral opac si poate prezenta luciu metalic sau estompat.Culoare ruginie de pe unele esantioane indica o alterare.
      Magnetitul se formeaza in roci eruptive,de asemenea in filoane si depozite de inlocuire.
      Se poate testa usor,acest mineral avand proprietati magnetice,atragand fierul.Poate de asemenea sa devieze acul busolei.Eu personal am incercat cu esantionul de la revista si nu am obtinut rezultate concludente...cristalele sunt prea mici,parerea mea.
       Fiind un mineral ce contine fier,este mai bine sa evitati spalarea lui.
     
       Magnetit
       Clasa: oxizi
       Sistem de cristalizare: cubic
       Formula chimica: Fe3O4
       Duritate: 5,5-6,5
       Densitate: 5,2
       Clivaj: nu prezinta
       Spartura: neregulata
       Culoare: neagra
       Luciu: metalic,stralucitor sau tern
       Luminiscenta: nu prezinta



                                       Cristal de magnetit in matrice de cuart din colectia mea.

marți, 6 martie 2012

Expo Mineralia Tg.Mures 6-10 martie

MINERALIA TG. MUREŞ, 6-10 MARTIE 2012, MUZEUL DE ETNOGRAFIE, P-ţa Trandafirilor, nr.11. “STRĂLUCIREA NATURII”  într-o expoziţie dedicată pietrelor de podoabă. Mare parte a expoziţiei va fi ocupată de  bijuterii din pietre semipreţioase, pentru ziua de 8 Martie, alături de cristale şi obiecte decorative.

vineri, 2 martie 2012

Impresii Expo Mineralia-Cristale de Martisor,Iasi

       Salutare!
       Miercuri,29 februarie am fost la Iasi la Expo Mineralia,Cristale de Martisor,expozitie organizata la Muzeul de Istorie Naturala de pe Bd.Independentei.Am ajuns destul de dimineata la muzeu si am petrecut vreo 3 ore privind esantioanele si discutand cu oraganizatorul.Cum puteti vedea si din poze,oferta de esantioane minerale asemanatoare celor de la revista a fost diversa.Aproape fiecare mineral primit de noi se gasea acolo,dar de calitate mult superioara si cu locul de origine trecut pe cutiuta,in mod profesionist.M-a cam ispitit ideea de a inlocui cateva,dar am preferat sa achizitionez esantioane ceva mai mari,in special provenite din tara noastra,plus ca se apropie 8 Martie si a trebuit sa achizitionez cate ceva pentru sotie si mama.Oricum la urmatoare expozitie la care ajung am in vedere acest lucru.Oferta de bijuterii din pietre pretioase si semipretioase a fost mult mai mare,de la martisoare si pandative la bratari,coliere si alte asemenea bijuterii din tot felul de pietre.
       De remarcat bucata de chihlimbar brut,provenind de la Colti,jud.Buzau.Piesa asolut incredibila,descoperita prin anii '70.In afara de Muzeul Chihlimbarului de la Colti nu stiu sa mai existe o piesa asa de mare,peste 400 g. Cred ca orice muzeu s-ar mandri cu asa ceva.
       Expozitia mai este deschisa pana pe data de 4 martie,asa ca daca sunteti din Iasi sau aveti drum prin oras mergeti si aruncati o privire,merita.
       Din greseala am setat data aparatului pe 28,dar pozele sunt facute pe 29 februarie.
       Numai bine!