Salut!

Salut!
Bine ati venit in minunata lume a rocilor si mineralelor!















Ziarul

sâmbătă, 28 aprilie 2012

"Dinozaurii" de la Gazeta Sporturilor-colectia completa

       Salutare!
       Saptamana aceasta a aparut ultimul numar din cele 12 ale seriei Dinozaurii,colectie oferita de Gazeta Sporturilor.Iata care sunt cei 12 dinozauri,in ordinea aparitiei,nu asa cum apar in poza: Tiranozaur,Triceratops,Brahiozaur,Stegozaur,Dilophozaur,Alozaur,
Pteranodod (reptila zburatoare,nu dinozaur),Spinozaur,Palacanthus, Lexovizaur,Velociraptor,Augustinia.
       


miercuri, 25 aprilie 2012

Revista "Comorile Pamantului" nr.84

       Salutare!
       Numarul 84 al revistei Comorile Pamantului aparut astazi,vine insotit de un esantion de Pegmatit grafic,o roca magmatica sau metamorfica foarte interesanta.Din pacate am vazut doar esantioane de marimi medii,asa ca nu am avut de ales si am luat unul asa, desi sunt cam nemultumit de el.Cu prima ocazie il schimb.
       Despre pegmatite am sa spun doar ca sunt roci cu granulatie mare si foarte mare,in care se pot vedea cristalele cu ochiul liber,roci care se formeaza in legatura cu masive granitice,mai rar sienitice si gabbroice.Mineralele principale din pegmatite sunt feldspatii ( in special cei potasici),cuartul,biotitul,muscovitul,feldspatii plagioclazi,turmalina,beril,spodumen.
       Pegmatitele grafice sunt roci destul de rare in care se gasesc concresteri speciale intre ortoclaz (feldspat potasic) si cuart.Au culori deschise granulatie medie spre mare.Numele le vine de la aspectul grafic de scriere cuneiforma.
       In Romania,pegmatite grafice se intalnesc la Voineasa langa Brezoi,intr-un corp pegmatitic,dar si in alte corpuri magmatice din Carpatii Meridionali (Teregova,Voislova...).




miercuri, 18 aprilie 2012

Revista "Comorile Pamantului" nr.83

       Salutare colectionari!
       Astazi,primim cu revista Comorile Pamantului,al treilea ochi de tigru,dupa ochiul de tigru clasic si cel rosu (tratat termic).Iata ca cel de astazi se numeste ochi de tigru multicolor si bineinteles ca este sub forma rulata,asa ca va merge direct la bolul cu pietre rulate,pentru decor.Sunt mai multe tipuri de "ochi", toate varietati de cuart,dar eu personal nu am mai auzit pana acum de ochi de tigru multicolor,dar se pare ca acesta insumeaza nuantele prezente la ceilalti "ochi" (ochi de pisica,ochi de tigru,ochi de soim).Aceste denumiri se datoreaza afectului chatoyante.Aceste minerale sunt structuri pseudomorfe formate acolo unde cuartul a inlocuit azbestul in special cu riebeckit (crocidolit),mai rar cu actinot,de obicei sub forma de incluziuni aciculare,iar culorile sunt legate de gradul sau de alterare.Nealterat,riebeckitul de culoare bleu sau verzui din cuart produce ochiul de soim; pe masura ce se altereaza,riebeckitul primeste culori galben aurii,aparand cuartul ochi de pisica,iar cand alteratia progreseaza,apare ochiul de tigru,avand culori brun-roscate.Adevaratul efect chatoyant al mineralelor  se pune in evidenta dupa slefuire,pietrele capatand aspect deosebit.
   
       Ochi de tigru multicolor
       Clasa: oxizi
       Sistem de cristalizare: trigonal
       Formula chimica: SiO2,cu incluziuni de riebeckit -Na2Fe4[Si4O11)2(OH)
       Duritate: 6,5-7 ( in functie de cantitatea de riebeckit)
       Densitate: 2,65 (poate ajunge la 3,in functie de cantitatea de riebeckit)
       Clivaj: nu prezinta
       Spartura: concoidala
       Culoare: brun roscat,galben,bleu,bleu-verzui
       Urma: alba
       Luciu: sticlos,uneori gras sau matasos
       Luminiscenta: nu prezinta

       Pana saptamana viitoare numai bine si noroc la pietre!



duminică, 15 aprilie 2012

Punctul fosilifer Piatra Neamtului (jud.Bihor)

       Atentie!Aceste rezervatii sunt protejate conform legilor in vigoare!
       Aceste informatii sunt publice si nu imi asum nicio raspundere pentru eventuale colectari neautorizate.
      
       Rezervatie paleontologica situata pe Valea Toplitei,afluent al Crisului Negru,in apropierea satului Miheleu (comuna Lazareni).Rezervatia are o suprafata de 0,60 ha si este asezata in golful neogen al Beiusului,cu deschidere larga catre depresiunea Panonica.
       In aceasta zona predomina depozitele badeniene care contin bogate resturi fosilifere,cum ar  fi recifii de varsta badeniana,caracteristici pentru Piatra Neamtului.In aceste depozite de calcar s-au identificat numeroase resturi fosile ca: Chlamys elegans,Venus multilamella,Corbula carinata,Calyptrea chinensis,Veretus,Cerithium,Pirenella,Solarium,Serpula, impreuna cu numeroase concretiuni de alge si corali.
       Studiul monografic al acestei zone a fost facut de M.Pauca (1935).

miercuri, 11 aprilie 2012

Revista "Comorile Pamantului" nr.82

       Salutare!
       Numarul 82 al revistei Comorile Pamantului aparut astazi,este insotit de o mostra de tactita,o sticla naturala neagra,bogata in silice.
       Esantioanele vazute de mine erau de dimensiuni medii si de culoare neagra,dar toate taiate din bucati mai mari,lucru ce le strica aspectul...Aceste tectite au si o varietate verde,numita Moldavit,considerata piatra pretioasa.La targuri se gasesc moldavite,dar de dimensiuni mici si foarte scumpe.Acestea,din cate stiu eu se gasesc doar intr-un singur loc din lume,undeva prin Cehia.Desi numele de moldavit,noua romanilor ne suna familiar,acestea nu au nicio legarura cu provincia istorica Moldova,ci cu numele unui rau din Cehia,Moldau.Aceste moldavite se pare ca s-au format la impactul unui meteorit acum 14 mil.ani.De asemenea sticle naturale de culoare verde si de dimensiuni mai mari,din familia tectitelor se gasesc si in nordul desertului Sahara.
       Explicatia formatii tectitelor,cea invatata de mine la cursurile de geologie generala,este ca acestea sunt fragmente de roca silicioasa topita  la impactul cu meteoritii si aruncate in atmosfera,unde racindu-se in cadere au luat forma de picatura.Imaginati-va un impact cu un meteorit,urmat de o adevarata ploaie de fragmente aruncate in atmosfera.Asa se explica de ce acestea se gasesc in jurul craterelor de impact.Alta teorie,mai putin plauzibila este ca aceste tectite ar fi chiar fragmente de meteoriti.

       Tectita
       Clasa: neclasificate in sistematica mineralogica
       Sistem de cristalizare: amorf
       Formula chimica: SiO2 si impuritati de Fe si Mg
       Duritate: 5-6
       Densitate: 1,4-2,5
       Clivaj: nu prezinta
       Spartura: concoidala
       Culoare: neagra,verde-oliv,incolor
       Urma: alba
       Luciu: sticlos
       Luminiscenta: necunoscuta

       Numai bine!




miercuri, 4 aprilie 2012

Revista "Comorile Pamantului" nr.81

       Salutare!
       Primul numar din noua serie a revistei Comorile Pamantului vine insotit de un esantion de Bornit,unul dintre cele mai comune minerale de cupru.Acesta apare intr-o combinatie interesanta de culori de la rosu cupru la albastru si bronz.Este un mineral spectaculos.Eu am unul in colectie,dar abia azi am abservat ca s-a alterat putin,asa ca de acum o sa il tin inchis in cutiuta.
       Am avut de ales intre 3 reviste: un esantion era verzui si nu semana deloc cu bornitul,altul era ok,dar taiat patrat,asa ca am ales unul cu mai putin bornit ,dar acolo unde apare este reprezentativ.Cu acest numar primim si autocolantele pentru seria trecuta,intre care se afla si cel cu calcopirita,in sfarsit corectat.
       Desi este un mineral raspandit,bornitul se gaseste foarte rar sub forma de cristale.Cand acestea apar sunt cubice,octaedrice sau dodecaedrice Cel mai adesea apare in habitus compact,granular sau masiv.Culoarea poate fi rosu cupru,maroniu,bronz,albastru tern sau iridiscent,purpuriu,sau rosu.Urma este gri inchis.Bornitul este un mineral opac,cu luciu metalic.
       Se formeaza in zacamintele hidrotermale alaturi de alte minerale,cum ar fi cuart,calcopirita si galena.Se poate forma si  in pegmatite,roci vulcanicebazice si ultrabazice,precum si in skarne.De asemenea zonele de oxidare ale zacamintelor de cupru pot contine bornit.
       Fiind un mineral de cupru din clasa sulfurilor,nu uitati sa va spalati pe maini dupa ce il atingeti si tineti-l departe de copii.Nu este foarte periculos,dar este mai bine asa.
        
       Bornit
       Clasa: sulfuri
       Sistem de cristalizare: tetragonal,cubic
       Formula chimica: Cu5FeS4
       Duritate: 3
       Densitate: 4,9-5,3
       Spartura: concoidala
       Culoare: rosu de cupru spre bronz,purpuriu, cu irizatii albastre
       Urma: neagra-cenusie
       Luciu: metalic
       Luminiscenta: nu prezinta

       Pana la postarea viitoare numai bine si noroc la pietre!



                                                  Bornit din colectia mea

                                                    Autocolantele pentru seria trecuta