Salut!

Salut!
Bine ati venit in minunata lume a rocilor si mineralelor!















Ziarul

sâmbătă, 30 iulie 2011

Pestera Cristalelor-Naica,Mexic

       Zilele trecute a fost difuzat pe postul tv National Geographic,un documentar absolut impresionant despre o descoperire geologica iesita din comun.
       De vreun an de zile ma tot gandesc sa scriu despre aceasta pestera,dar am tot amanat.Pentru cei ce nu au vazut acest documentar,vi-l recomand cu caldura.Cu siguranta va fi difuzat in reluare.De fapt,National Geographic a mai prezentat un asemenea film documentar cu cu cativa ani in urma sub numele de Giant Crystal Cave( Pestera Cristalelor Uriase),iar acesta difuzat zielele trecute in premiera este o continuare a cercetarilor,sub numele de Return to the Giant Crystal Cave (Intoarcerea la Pestera Cristalelor Uriase).Parerea mea personala e ca este vorba mai degraba de geode uriase si nu de pesteri in adevaratul sens al cuvantului,dar voi folosi denumirea oficiala,de pesteri.
       Pentru cei ce nu ati vazut acest documentar iata,pe scurt despre ce este vorba.
       In Mexic,in statul Chihuahua se gaseste mina Naica,una dintre minele cu cea mai mare productie de zinc si argint din lume.Aici exploatarea se face de mai bine de un secol si in 1910,in cursul exploatarilor a fost descoperita prima dintre cele cateva pesteri (geode) de cristal la 120 m adancime.Aceasta cavitate,numita Pestera Sabiilor,contine cristale foarte mari de gips selenit pana la 2 m lungime.Aceasta pestera a furnizat specimene deosebite de gips selenit marilor muzee mineralogice si colectionarilor din toata lumea.Aceasta se prezinta sub forma unei singure camere,cu diametrul de 70 m si este accesibila cercetatorilor si publicului larg.Din pacate,toate aceste vizite si-au lasat amprenta asupra cristalelor,care in decursul anilor si-au pierdut din stralucire.

                                                  Pestera Sabiilor,descoperita in 1910

       In aprilie 2000,in cursul exploatarilor miniere s-a descoperit un alt sistem de pesteri,la 300 m adancime.Acesta descoperire este mult mai spectaculoasa decat cea din 1910...Noua descoperire a fost numita Pestera Cristalelor si s-a dovedit a fi una dintre cele mai spectaculoase descoperi geologice din toate timpurile.Este vorba despre un sistem complex de pesteri orientate de-a lungul unei falii geologice,in care au putut creste cristale de gips independente cu lungimi pana la 12 m si 2 m diamentru.Aceasta geoda imensa era initial inundata in solutie hidrotermala ,solutie ce este pompata afara din mina cu un debit de 4 mil. litri pe ora,pentru a permite explorarea.Initial temperarura era de 60 de grade C si umiditate 100%,explorarea detaliata a pesterii era absolut imposibila,atat pentru oameni cat si pentru echipamentele electronice..Exista o poveste despre un miner care a incercat sa rupa cateva cristale minunate imediat dupa descoperire,dar a fost coplesit de caldura,umiditate si de cantitatea redusa de oxigen ,pierzandu-si constiinta si fiind gasit cteva zile mai tarziu ...Acum conditiile sunt ceva mai bune,dar tot exista o temperature de 45 de grade C si umiditate 100%.In acest loc un om in putere este rapus in 5 minute,ceea ce face inca din pestera un loc deosebit de greu ce cercetat.Camerele video se defecteaza in cateva minute.

                                                              Pestera Cristalelor


       Pestera are marimea unui teren de fotbal si inaltimea unei cladiri cu 2 etaje, cristalele avand pana la 12 m lungime,2 m diametru si 60 tone greutate!Din pacate cristalele fiind gips selenit,sunt foarte fragile,cu duritatea 2 pe scara Mohs ,se zgarie cu unghia dar sunt taiose la atingere si fierbinti.Sunt identice cu cristalele de gips selenit primite de noi cu revista Comorile Pamantului.
       O echipa internationala de cercetatori,din diferite domenii incearca sa afle misterele Pesterii de Cristal:din ce sunt facute cristalele,de ce sunt asa de mari,ce vechime au,de ce este asa de cald si daca exista viata aici.Este posibil ca aici sa se afle raspunsuri cu privare la aparitia vietii pe planeta.Bilogii au identificat deja cateva mii de specii de microbi si bacterii,unice in lume care traiesc in solutia hidrotermala si chiar in interiorul cristalelor.Prezenta vietii aici nu este o surpriza,deoarece aceasta a fost gasita si in alte conditii extreme,cum ar fi in izvoarele hidrotermale subacvatice.Acolo viata se dezvolta in forme complexe la adancimi de peste 3000 de m si temperaturi ale apei de 200-300 de grade C,plus gaze sulfuroase toxice.Apa nu fierbe la aceasta temperatura datorita presiunii uriase.
       Unele dintre aceste cristale sunt rupte misterios,probabil toate in acelasi timp,ori datorita propriei greutati,ori datorita unor cutremure.Marimea lor este un mister,fiind de cel putin 5 ori mai mari fata de cristalele descoperite anterior.Cristalele gigatice sunt foarte rare,datorita faptului ca gipsul creste foarte lent si are nevoie de doua ingrediente:sa fie scufundat in apa si temparatura de peste 120 grade C.Este clar ca in aceasta pestera conditiile gologice au ramas neschimbate periode lungi de timp.Aceasta caldura mortala pentru oameni provine din adancurile pamantului.Sub zona Naica se afla cateva falii tectonice avand o camera magmatica dedesubt care incalzeste apa ce circula prin scoarta pamantului.Aceata pestera a fost sub apa pana la descoperirea ei in anul 2000 si va fi din nou inundata daca pompele ce scot apa se vor opri.Apa scoasa de aici intr-o singura zi ar putea umple 23 de bazine olimpice de inot.Cristalele s-au format intr-o cavitate naturala in scoarta, umpluta cu apa termala la 120 grade saturata cu gips.Cand apa a devenit suprasaturata,au inceput sa creasca pe pereti cavitatii cristale microscopice de gips care au crescut din ce in ce mai mari.Pentru a ajunge la aceste dimensiuni uriase cristalele au beneficiat de conditii geologice neschimbate.Daca nu s-ar elimina mereu apa ce se aduna,cristalele si-ar relua cresterea ,probabil pana ce vor umple intreaga cavitate.Se pare ca vechimea lor este de circa 500 000 ani.Interesant este ca aceasta pestera pare sa se continue cu alta,printr-un pasaj foarte ingust.Cercetatorii au folosit costume etanse racite cu gheata,ceea ce a crescut limita rezistentei umane la maxim 40 minute si incaltari speciale pentru a nu distruge cristalele fragile.Dar explorarea ramane foarte dificila.Prin sondarea cu unde seismice s-au descoperit si alte sisteme de pesteri,dar unele sunt inaccesibile oamenilor.Aceste unde seismice patrund in scoarta cu viteze diferite in functie de straturi,putandu-se astfel crea o harta tridimensionala.Este ceva asemanator cu ecograful.
       Aceasta Pestera a Cristalelor ramane una dintre minunile geologice descoperite si este unica in lume prin dimensiunea cristalelor,dar din pacate compania care administreaza mina a anuntat ca in curand va opri pompele de evacuare a apei,asa ca aceasta va deveni inaccesibila...cristalele probabil ca isi vor continua cresterea lenta in lumea lor...poate intr-un viitor,pestera va fi din nou golita si cercetata.
       Voi incerca pe viitor sa scriu cate ceva despre curiozitatile geologice ale lumii,lucruri mai putin cunoscute,dar incredibile.
       Numai bine!





miercuri, 27 iulie 2011

Revista "Comorile Pamantului" nr.45

       Salutare!
       Numarul 45 al revistei Comorile Pamantului,aparut miercuri 27 iulie,vine insotit de un esantion de Olivina.La prima vedere mi-a fost foarte greu sa aleg de la chiosc o revista cu un esantion cat de cat interesant,datorita faptului ca toate erau de dimensiuni mici si medii,iar revistele mult mai putine.Am cautat ceva cristalizat,dar toate erau masive,sparte din bucati mai mari.Dar pentru ca nu am in colectie o mostra de olivina,e ok.
       Eu imi impart colectia in trei parti:flori de mina,fosile si esantioane diverse de roci si minerale,fiecare avand un loc bine stabilit.Partea cu esantioane cuprinde piese mici,demonstrative,cu dimensiuni intre 4 si 6 cm.Revista nu este singura mea sursa,pentru achizitii serioase,de colectie apelez la alte surse...
       Revenind la olivina,acesta este numele unui grup de minerale silicati,iar majoritatea olivinelor au o compozitie ce variaza intre forsterit,cu continut de magneziu si faialit,cu continut de fier.Cand fierul si magneziul sunt inlocuite de mangan apare varietea tefroit.Acest grup de minerale formeaza cristale groase,tabulare,frecvent cu terminatie in forma de pana.Alte habitusuri pot fi masive,compacte sau granulare.Culoare predominanta este verde,galben verzui,brun galbui,brun,alb sau gri iar urma este incolora.Sunt minerale transparente sau translucide si au luciu sticlos.Duritate 6,5-7,greutatea specifica 3,27-4,32,clivaj imperfect,spartura concoidala.Varietatea pretioasa a forsteritului se numeste peridot.Peridotul este dupa parerea mea una dintre cele mai frumoase pietre pretioase,de o culoare verde intens si rezistenta.
       Forsteritul se formeaza in roci eruptive bazice si ultrabazice,dar poate fi intalnit si in marmure (roci metamorfice).Este bogat in magneziu.Faialitul este bogat in fier si se formeaza in roci eruptice,care se racesc rapid.
       Tefroitul apare in skarne si zacaminte de mangan metamorfozate.
       Olivina este solubila in acid clorhidric,cu gelatinizare.
       In Romania,olivina se intalneste in rocile ultrabazice si serpentinele din Carpatii Meridionali (la Tisovita),in rocile bazice si ultrabazice din Carpatii Orientali (M-tii Bistritei,Persani) si din Apuseni (Cazanesti,Almas,Saliste...).In corneenele si skarnele din Banat (Ocna de Fier-Moldova Noua) si din M-tii Apuseni (Vladeasa).In bazalt-andezitele din M-tii Apuseni si Carpatii Orientali (Calimani,Gurghiu,Harghita si Persani).
       Mult succes la pietre!


duminică, 24 iulie 2011

"Vara Cristalelor"-Bucuresti 28 iulie

       În data de 28 iulie începe la Bucureşti, la Muzeul Naţional de Geologie, şos. Kiseleff, lîngă Piaţa Unirii, expoziţia ”Vara cristalelor”.
       Este cel mai important eveniment mineralogic al verii, cu o participare foarte largă …. poate chiar prea largă. Serios vorbind, în curtea interioară a Muzeului veţi avea ocazia să vedeţi cea mai completă ofertă de minerale, fosile şi bijuterii din pietre din această perioadă. Expoziţie majoră, de mare amploare, cu foarte multe noutăţi.
       Nu rataţi !!!

Sursa www.Mineralia.com

vineri, 22 iulie 2011

Proprietatile mineralelor (2)

       Asa cum am spus si in prima parte a acestei postari (Proprietatile mineralelor 1),informatiile prezentate aici sunt enciclopedice.Mineralogia este o ramura a geologiei foarte complexa.Aici mi-am propus sa enumar pe scurt cateva caracteristici fizice ale mineralelor.Daca aveti nevoie de informatii detaliate cautati carti specializate de mineralogie sau cristalografie.
       Pana in prezent se cunosc peste 4000 de minerale,care in functie de compozitie pot fi clasificate asfel:
-minerale elemente native
-minerale halogenate
-minerale oxizi si hidroxizi
-minerale sulfuri
-minerale carbonatice
-minerale sulfatice
-minerale fosfatice-
-minerale silicatice–
       Habitus
       Habitus este caracteristica aparenta a unui cristal care este determinata de forma predominanta.Iata cativa termeni descriptivi pentru a identifica habitusul unui cristal:
-prismatic
-dendritic
-lamelar
-acicular
-masiv
-reniform
-botrioidal
-columnar
-fibros

                                                                Habitus cristale

                                                                  Habitus agregate

        Macla

       In timpul cristalizarii,doua cristale avand aceeasi substanta minerala,se pot dezvolta ,astfel incat sa se ingemaneze pe un plan cristalografic comun.Linia de contact care se distinge intre cele doua parti se numeste plan de maclare.Maclarea poate aparea prin contact sau prin interpenetrare.Maclele multiple pot implica mai mult de doua cristale.
       Sunt cunoscute trei tipuri de macle:macla Dauphiné,macla braziliana si macla japoneza.La acestea se adauga o macla mai speciala,numita macla Gruescu,dupa descoperitorul ei,dl.Constantin Gruescu din Ocna de Fier.Aceasta macla a fost descoperita in zona Ocna de Fier.

                                                                    Macle

                                                         Colectia Constantin Gruescu

Iata si ceva interesant:cristale bipiramidale de cuart cu un varf crescut in interiorul altui cristal,din colectia mea.


       Spartura
       Mineralele,prin lovire cu un corp dur se sparg in mai multe fragmente.Suprafata sparturii poate fi de trei tipuri,fiind caracteristica pentru anumite minerale:clivaj,spartura concoidala si spartura neregulata.
       Clivajul este modul prin care un mineral se rupe dupa planuri de rezistenta bine stabilite,planuri de minima rezistenta din cristal,ce coincid cu un plan reticular.Clivajul pote fi dupa o directie (mica,clorit),dupa doua directii (amfiboli,piroxeni),dupa trei directii (calcit,dolomit) sau dupa sase directii (blenda).Clivajul se mai poate clasifica dupa calitatea suprafetelor: perfect (mica,calcit,clorit,gips,etc),bun (feldspati,piroxeni,amfiboli),slab (granati,olivina) si imperfect (aragonit,nefelin)
       Spartura concoidala-suprafata sparturii este neteda si curba,cu aspectul unei valve de scoica.Se intalneste la opal,calcedonie,leucit,sticla.
       Spartura neregulata- nu este nici plana,nici neteda,prezentand asperitati (cuart).Aceasta spartura arata legaturi puternice in cristal dupa toate cele trei directii.

                                              Se pot observa planuri de clivaj la calcit

                                                     Spartura concoidala la calcedonie

                                                        Spartura neregulata la cuart

       Densitatea
       Reprezinta raportul dintre masa si volum (apa are densitatea 1).Densitatea celor mai raspandite minerale este de 2,6 +_1.Exista minerale cu densitati mai mici (halit 2,2 gips 2,3 silvina 2 sulf 2) ca si minerale cu densitati mai mari,cum ar fi mineralele metalifere oxizi si sulfuri (magnetit 5,2 hematit 5,2 pirulozit 4,7 casiterit 7 pirita 5 calcopirita 5,3 blenda 4 galena 7,4
       Duritatea
       Un mineral este mai dur decat altul daca il zgarie.Pentru determinarea duritatii, Friedrich Mohs a propus o scara formata din 10 minerale tip,cu ajutorul caror se poate aprecia duritatea diferitelor minerale.Aceasta scara nu este proportionala,in parenteze sunt date duritatile determinate cu mijloace moderne.
(0,30) Talc - zgariate cu unghia
2  (1,25) Gips - zgariate cu unghia
3  (4,50) Calcit - zgariate cu otel sau sticla
4  (5,0) Fluorina - zgariate cu otel sau sticla
5 ( 6,5) Apatit- zgariate cu otel sau sticla
(37) Ortoza - nu sunt zgariate de otel,nu zgarie sticla.
7  (120) Cuart- zgarie sticla,lovite cu ciocanul dau scantei
8  (175) Topaz - zgarie sticla,lovite cu ciocanul dau scantei
9  (1000) Corindon - zgarie sticla,lovite cu ciocanul dau scantei
10  (100 000) Diamant- zgarie sticla,lovite cu ciocanul dau scantei
       Magnetismul
       Este o proprietate comuna tuturor mineralelor.Din acest punct de vedere ele se impart in minerale feromagnetice,paramagnetice si diamagnetice
- mineralele feromagnetice sunt capabile sa atraga alte minerale (magnetit,pirotina)
- minerale paramagnetice sunt atrase de magnet (fier,siderit,turmalina)
- minerale diamagnetice sunt respinse dce magnet (calcit ,topaz,cuart)

                                            Cristal de magnetit in matrice de cuart

       Transparenta
       Mineralele se comporta fata de lumina in mod diferit,unele sunt opace,altele transparente sau translucide.Lumina care cade pe un mineral poate suferi urmatoarele actuni : sa fi o parte reflectata,alta parte sa patrunda in cristal si sa fie absorbita partial sau total,si alta posibilitate sa treaca prin cristal.Aspectul translucid al unui mineral este determinat de transmiterea partiala a luminii prin cristal,dar cu imprastierea razelor de lumina.Printr-un mineral translucid nu recunoastem obiectele din spatele acestuia.

                                      Cuart opac,translucid si transparent din colectia mea

       Luciul
       Este o caracteristica calitativa a suprafetei cristalului,determinata de fenomenele care insotesc reflexia luminii .Se apreciaza printr-o senzatie optica specifica.Luciul este in functie de tipul retelei si mai depinde de unghiul de incidenta al luminii,de gradul de lustruire a suprafetei mineralului,de indicele de refractie ,de puterea de absortie a mineralului.Luciul mineralelor poate fi:
- luciu metalic,la mineralele opace si cu putere mare de reflexie (aur,argint,pirita,galena,stibina)
- luciu adamantin,la mineralele transparente cu indice de refractie mare (diamant,ceruzit)
- luciu sticlos,la mineralele cu indice de rafractie mai mic ,comparabil cu luciul sticlei (cuart,feldspat,muscovit)
- luciu matasos (satinat),la mineralele care se intalnesc sub forma de agregate fibroase (gips fibros,azbest,baritina fibroasa,talc,etc.)
- luciu sidefos (perlat),la mineralele cu clivaj bun,irizatiile fiind o consecinta a interferentei luminii reflectate de catre fetele de clivaj interioare (gips,mica ,calcit).
       Luciul variaza dupa diferite fete ale aceluiasi cristal


       Culoarea
       Culoarea unui mineral poate fi cea mai distinctiva trasatura a lui si este efectul absortiei luminii.Factorii care determina culoarea sunt variati si multe minerale au o gama de culori..
       Idiocromatism.Unele minerale au aproape intotdeauna aceeasi culoare,pentru ca anumiti atomi care absorb lumina constituie partea esentiala a structurii cristalului.Aceste minerale sunt ideocromatice.De ex.mineralele de cupru sunt intotdeauna rosii,verzi,albastre in functie de cantitatea de cupru prezenta in structura lor
       Alocromatism.Un mare numar de minerale au o gama variata de culori din cauza impuritatilor sau a defectelor de absortie a luminii,prezente in structura lor atomica.De ex.cuartul,diamantul,berilul sau corindonul pot fi rosii,verzi ,galbene albastre.Aceste minerale se numesc alocromatice.


       Urma
       Ajuta la rcunoasterea macroscopica a unor minerale,reprezentand de fapt culoarea mineralului sub forma de pulbere (culoarea idiocromatica).Urma se verifica prin zgarierea mineralului de o placa poroasa de portelan.Unele minerale cu densitate mica lasa urma si pe hartie (grafitul –neagra,molibdenitul-verzuie)

       Exemplu fisa de caracterizare:

       Aur
       Formula: Au
       Clasa:elemente native
       Habitus:granular,fulgi,pepite si dendritic
       Sistem de cristalizare:cubic si octaedric
       Duritate:2,5-3
       Densitate:19,3
       Clivaj:absent
       Spartura:aschioasa
       Culoarea:galben auriu
       Urma:galben-auriu
       Luciu:metalic
       Test:moale,usor de indoit,insolubil in acizi.

       Toate pozele,cu exceptia maclei Gruescu provin din colectia proprie.

miercuri, 20 iulie 2011

Revista "Comorile Pamantului" nr.44

       Salutare prieteni!
       Asa cum stiati inca de saptamana trecuta,numarul 44 al revistei Comorile Pamantului vine insotit de un esantion de opal,o pietricica simpatica,inrudita cu cuartul si pe care o astept de mult.
       Nu am avut de ales intre prea multe esantioane,deoarece toate aratau la fel si cam de aceeasi marime.Am reusit totusi sa dau peste unul mai verzui un pic,cu putin rosu.
       Cateva cuvinte despre opal: este un mineral cu structura amorfa.Apare intr-o mare varietate de habitusuri printre care masiv,botrioidal,reniform,stalactitic,globular si concretionar.Ceea ce am primit noi astazi se numeste opal comun si nu intra in categoria pietrelor pretioase.Poate avea culori diferite de la gri la negru,verde sau rosiatic si nu prezinta jocuri de culori.Urma este alba,duritate 5,5-6,5 pe scara Mohs.Este translucid sau opac ,cu luciu sticlos (cel mai comun),rasinos,ceros sau perlat.
       Opalul pretios este alb laptos sau negru cu jocuri de culori,dar frecvent rosu albastru si galben.Culorile se pot schimba datorita incalzirii apei pe care o contine mineralul.Opalul pretios incalzit in mana devine foarte stralucitor.Opalul de foc,este portocaliu sau rosu si nu prezinta jocuri de culori.
       Opalul are tendinta de a crapa si a se sparge in cioburi daca este supus la diferente mari de temperatura sau este lovit.
       Se formeaza la temperatura scazuta in ape bogate in silice,in special inprejurul izvoarelor fierbinti,dar poate fi intalnit in aproape toate mediile geologice.
       Poate fi adesea fluorecent in lumina ultravioleta.Daca este expus la aer mult timp,poate pierde apa si structura mineralului devine fragila,pe fata lui aparand crapaturi.
       Cele mai celebre si mai frumoase opale pretioase provin din Australia.Din pacate legile statului nu permit scoaterea din tara de catre colectionari.Aceasta se face doar cu autorizatii speciale.Dar daca doriti opale pretioase gasiti la targurile de profil.
       Succes la pietre!



                 Opal din colectia mea-Mexic (se pot vedea dendrite negre de pirulozit)

duminică, 17 iulie 2011

Proprietatile mineralelor (1)

       Chiar daca informatiile acestea apar pe toate blog-urile (copiate sau originale) m-am gandit si eu ca nu ar fi strica sa postez cateva date despre minerale,in mod accesibil si enciclopedic.Intotdeauna la descrierea unui mineral apar cateva caracteristici importante,cum ar fi:sistemul de cristalizare,habitus,densitatea,duritatea,urma,culoarea,clivajul,luciul...O sa postez in doua articole separate,aceste informatii,enciclopedic,fara a intra in detalii.Mineralogia este o stiinta in sine in cadrul geologiei...
       Mineralele sunt portiuni de materie solida,cu cateva exceptii(apa,mercur,opal),omogena,prezentand aceleasi proprietati in toate partile lor.Ele au structura atomica bine definita si compozitii chimice bine stabilite.Fiecare cristal de cuart,de exemplu,format in diferite conditii geologice prezinta exact acelesi proprietati fizice si chimice.Asadar,mineralele sunt entitati materiale distincte care intra in alcatuirea rocilor din litosfera.
       Rocile sunt agregate de minerale ,de obicei cateva,dar uneori doar unu sau doua.Unul si acelasi mineral poate da mai multe tipuri de roci.Astfel cuartul sub forma de granule consolidate cu un ciment natural formeaza o gresie,in timp ce tot granule de cuart intens "sudate" intre ele prin intrepatrundere formeaza un cuartit,pe cand granule libere de cuart nereunite,formeaza nisipul.Mai frecvent intalnite in natura sunt situatiile in care mai multe minerle intra in alcatuirea unui anumit tip de roca.Astfel granitul este o roca alcatuita din asocierea mai multor minerale,cuart,feldspat si mica ca minerale principale,la care se adauga minerale accesorii ca amfiboli,apatit,rutil,turmalina.Aceasta eterogenite confera granitului un aspect pestrit.
       Starea cristalina si starea amorfa
Exista doua stari principale in care se poate afla materia:starea cristalina si starea amorfa.
Starea cristalina se intalneste numai la corpurile solide fiind caracterizate printr-o repartitie periodica si geometric determinata a pozitiilor medii ale atomilor si ale ionilor.Starea cristalina reprezinta o dispunere ordonata a particulelor materiale.
Starea amorfa se intalneste la unele corpuri solide numite sticle (sticla vulcanica,tectite,etc.)fiind mai putin ordonata,atomii sau ionii sunt repartizati fara o anumita periodicitate.
       Forme cristaline
       Daca cristalele nu au fost stanjenite in timpul cresterii lor de prezenta unor corpuri straine,ele sunt delimitate de fete plane.Acestea reprezentand directiile dupa care cresterea cristalului se face cu intensiate minima.
       Cresterea unui cristal porneste de la un prim nucleu unde se gasesc deja din intamplare,un numar mic de atomi sau ioni in pozitii ordonate.La acest nucleu se ataseaza alte particule in pozitii bine determinate continuand cresterea ordonata.In cristalele unei anumite specii minerale,unghiurile intre fetele de acelasi tip sunt egale intre ele.Aceste unghiuri sunt diferite la alte specii minerale.La cuart,valoarea lor este de 120 grade pentru fetele de prisma,chiar daca dimensiunea fetelor este inegala.

Cuart "ananas" din colectia mea (Ramas Drift,Orange River-Africa de Sud)

       Sisteme de cristalizare
Diferitele forme cristaline ale mineralelor se clasifica in sapte sisteme,dupa elementele de simetrie (centre,axe,plane)pe care acestea le prezinta.Elemtele de simetrie ale unui cristal se raporteaza la cele trei axe cristalografice x,y si z.Fara a intra in detalii de cristalografie,iata cele 7 sisteme de cristalizare:
1.In sistemul triclinic toate unghiurile au valoare diferită de 90°, iar axele au lungimi diferite, neavând nici un element de simetrie.
2.In sistemul monoclinic, după cum îi spune și numele are numai o înclinație, în sistemul de coordonate are două unghiuri drepte (90°) și un unghi diferit de 90°.
3.Sistemulul ortorombic este caracteristic că toate cele trei unghiuri ai sistemului de cristalizare au 90°.
4.In sistemul tetragonal, sistemul de coordonate este asemănător sistemului cubic cu diferența că axele de simetrie sunt egale luate numai două câte două.
5.In sistemul trigonal, (piramidal) are 3 axe ( a1, a2 și a3) sunt egale între ele și închid un unghi γ de 120°. Axa a patra, axa c e diferită de cele 3 axe amintite, formând un unghi de 90° cu ele.
6.Sistemul hexagonal este înrudit cel trigonal, și are ca bază un hexagon regulat, are 6 axe de simetrie )paralel cu c)
7.Sistemul cubic, are gradul de simetrie cel mai mare, sistemul de cordonate formând între ele unghiuri drepte, toate axele de simetrie sunt egale între ele.

       Surse de informare:
-Curs de Geologie Generala-Prof.Univ.Dr.-Constantin Catana,de la Universitatea "Stefan cel Mare" Suceava,unul dintre OAMENII extraordinari pe care i-am intalnit in viata si de la care am avut multe de invatat.
-Rocks and Minerals-Chris Pellant
-Cristale si Pietre pretioase-R.F.Symes si R.R.Harding
-Rocks and Fossils-Robert R.Coenraads
-Wikipedia

sâmbătă, 16 iulie 2011

Respect!

       Salutare!
       Sunt putin dezamagit de ce se intampla pe acest blog...Am luat decizia de a-l face la sfaturile unor prieteni care au considerat ca am o colectie frumoasa si diversa si merita aratata si altora.Cand l-am facut nu erau asa de multe blog-uri in domeniu,cu exceptia celui al lui Victor,Frumuseti din Adancul Pamantului.Cunostiinte in domeniu zic eu ca am,mult mai multe decat pot expune aici,dar sunt departe de a fi expert.Cu aceasta ocazia am intalnit multi oameni deosebiti,unii simpli,dar pasionati,altii cu studii in domeniu in fata carora era mai bine sa tac.Am invat o gramada de lucruri noi.Multi dintre acesti oameni mi-au trimis cate o pietricica pe care am primit-o cu mare bucurie.De cand ma stiu am invatat ca oamenii iubitori ai naturii sunt deosebiti intre ceilalti si mereu am incercat pe cat posibil sa mi-i apropii.Nu am vazut pana acum om pasionat de pietre care sa nu fie deosebit! Poate ati avut experienta pe cararile muntilor,unde dupa ore de mers obositor,atunci cand intalneai in sfarsit un om,salutul de Buna ziua si zambetul era ceva firesc,natural.Ne opream ,schimbam cateva vorbe,"cat mai este pana sus","cum e drumul"...Intotdeauna am intalnit in munti oameni minunati!
       Ceea ce s-a intamplat in ultimele zile pe blog,comentarii si replici acide, m-a intristat foarte mult...pentru ca eu respect toti oamenii si din pacate am cazut la mijloc...Daca ati observat am eu am vorbit frumos si prieteneste cu toti cei care mi-au cerut parerea,unii fiind chiar copii care ma zapaceau de cap.Poate unii dintre ei vor deveni geologi intr-o zi...Nu am comentat niciodata greselile gramaticale de scriere,ci doar parerile oamenilor.Cum se exprima e problema lor.Fac si eu destule greseli de scriere din cauza tastaturii,dar eu am avantajul ca pot sa intervin in text si corectez,ceea ce la comentarii nu se poate.Am sters unele comentarii indecente...unii au considerat necesar sa ma injure pe mine sau pe altii,fara motiv.Am considerat ca acei oameni nici macar nu exista,nu se incadreaza la cuvantul OM.Sincer imi pare rau de OAMENII adevarati.Nu am vrut niciodata sa se ajunga la discutii dure,eu sunt un pacifist convins...
       Va rog frumos sa postati comentarii doar daca aveti ceva de spus la subiect si lsati-i pe ceilalti in pace.
       Daca am gresit publicand anumite comentarii jignitoare la adresa unor persoane imi cer mii de scuze.
       Numai bine!

       P.S. pe langa cunostiintele acumulate din pasiune am studii facute in facultate,studii ce includ Geologie generala,Geologia Romaniei,Geomorfologie,Paleontologie,Geografie fizica,Geografia generala.Poate faptul ca am fost cam singurul din grupa care a terminat aceste cursuri cu nota 10 cu felicitari,spune ceva...asa ca nu sunt chiar amator.Plus ca sunt licentiat in Paleontologie.Am avut profesori deosebiti,unii cercetatori recunoscuti pe plan international.Restul cursurilor nu au beneficiat de atentie sporita din partea mea,asa ca si rezultatele au fost pe masura...

miercuri, 13 iulie 2011

Revista "Comorile Pamantului" nr.43

       Salutare prieteni!
       Astazi,miercuri 13 iulie, a aparut numarul 43 al revistei Comorile Pamantului.Asa cum ati aflat deja inca de saptamana trecuta, astazi am primit ceea ce in engleza se numeste slab agat,adica agat taiat in felii pentru a i se pune in evidenta culoarea si straturile de crestere.Aceste straturi cresc in mod normal de la exterior spre interior,in golurile ramase in urma activitatilor vulcanice,prin care trec solutii hidrotermale la temperaturi si presiuni mari. Stiti deja ca agatele fac parte din familia cuarturilor,dar au structura criptocristalina.
       Din pacate mostra de astazi este dezamagitoare pentru mine.Eu colectionez de obicei minerale in stare naturala si le evit pe cat posibil pe cele slefuite.Agatul de astazi se prezinta in sectiuni foarte subtiri 2-3 mm.La chiosc am vazut agate de toate culorile,de la rosu la verde mar si pana la albastru.Problema cu aceste agate e ca de obicei ele se coloreaza artificial.Avand structura poroasa vopseaua patrunde in aceste felii si coloreaza diferit straturile.Desi unele dintre ele pot fi in stare naturala,a fost destul de greu sa aleg unul...am ales ceva la intamplare,fara sa ma uit.Totusi nuanta asta de rosu apare destul de frecvent si la esantioanele din tara noastra.Este bine totusi sa evitati esantionale avand culori foarte vii,ca roz,verde intens sau albastru intens.De obicei la targuri gasiti felii mari de agate pe care este bine sa le evitati....
       Ma amuza teribil faptul ca in revista se spun localitati de la noi unde se gasesc anumite pietre de colectie cum ar fi jasp,agate,calcedonii.Sunt destul de greu de gasit in teren,chiar imposibil pentru amatori,avand in vedere ca zonele respective sunt foarte intinse si pe alocuri salbatice.Cand a aparut pe blog-ul meu,intr-un comentariu o localitate unde se gaseste jasp am fost certat de cautatori,ca dau locuri,desi am spus in mare...Sunt oameni,pe care ii consider ipocriti, care aduna cu sutele de kg pentru comert si se supara teribil cand cineva indrazneste sa profaneze natura si sa ia o pietricica acasa...spun asta deoarece,au fost destui cei care m-au mustrat.Vad ca cei de la revista nu tin seama de secretele lor si dau destul de des informatii,dar destul de vagi.
       Saptamana viitoate posibil sa primim unakit...cu mari sanse sa fie slefuit...
       Succes la pietre!



sâmbătă, 9 iulie 2011

In vizita la Muzeul de Mineralogie Estetica a Fierului

       Buna seara,
       Vreau sa va prezint in cele ce urmeaza vizita de la Ocna de Fier la Muzeul de Mineralogie Estetica e Fierului.Chiar daca poate imaginile ar fi de ajuns vreau sa scriu cateva cuvinte despre minunatul om pe care l-am cunoscut, dl. Constantin Gruescu.
       A fost una dintre cele mai frumoase zile din viata mea, o consider ca un mic botez in pasiunea mea de amator:).Chiar daca am ajuns seara am fost primit si intampinat cu caldura de parca ne-am cunoscut de o viata.
       La intrarea in muzeu am ramas cateva momente fara grai, o multime din piese le-am vazut doar in poze sau prin carti si reviste.Am cateva vederi destul de vechi cu celebrele cuarturi.Am trecut impreuna pe la fiecare vitrina si masa si mi-a povestit cu mare drag despre minerale.Despre realgar, ca otrava, despre cuartul roz care trebuia sa il dea cadou tovarasei si din fericire nu l-a luat, despre trandafirul de fier, azurit si malachit...si multe altele.O pasiune de o viata pentru care a facut sacrificii uriase, chiar a vandut un loc pentru a isi lua uriasele geode din Brazilia.Mai doreste sa faca rost de cateva piese dar a zis ca e bine si peste un an si peste zece si chiar peste douazeci.Din nou m-a surprins cu excesul de optimism, mi-a ramas in minte o vorba "Daca azi a fost cum a fost sa te gandesti ca maine va fi mai bine".Sunt foarte bucuros ca l-am cunoscut si am vizitat acest muzeu el unei pasiuni minunate care merita tot respectul.
       Cristi, Deva