Proprietatile mineralelor (2)

       Asa cum am spus si in prima parte a acestei postari (Proprietatile mineralelor 1),informatiile prezentate aici sunt enciclopedice.Mineralogia este o ramura a geologiei foarte complexa.Aici mi-am propus sa enumar pe scurt cateva caracteristici fizice ale mineralelor.Daca aveti nevoie de informatii detaliate cautati carti specializate de mineralogie sau cristalografie.
       Pana in prezent se cunosc peste 4000 de minerale,care in functie de compozitie pot fi clasificate asfel:
-minerale elemente native
-minerale halogenate
-minerale oxizi si hidroxizi
-minerale sulfuri
-minerale carbonatice
-minerale sulfatice
-minerale fosfatice-
-minerale silicatice–
       Habitus
       Habitus este caracteristica aparenta a unui cristal care este determinata de forma predominanta.Iata cativa termeni descriptivi pentru a identifica habitusul unui cristal:
-prismatic
-dendritic
-lamelar
-acicular
-masiv
-reniform
-botrioidal
-columnar
-fibros

                                                                Habitus cristale

                                                                  Habitus agregate

        Macla
       In timpul cristalizarii,doua cristale avand aceeasi substanta minerala,se pot dezvolta ,astfel incat sa se ingemaneze pe un plan cristalografic comun.Linia de contact care se distinge intre cele doua parti se numeste plan de maclare.Maclarea poate aparea prin contact sau prin interpenetrare.Maclele multiple pot implica mai mult de doua cristale.
       Sunt cunoscute trei tipuri de macle:macla Dauphiné,macla braziliana si macla japoneza.La acestea se adauga o macla mai speciala,numita macla Gruescu,dupa descoperitorul ei,dl.Constantin Gruescu din Ocna de Fier.Aceasta macla a fost descoperita in zona Ocna de Fier.

                                                                    Macle

                                                         Colectia Constantin Gruescu

Iata si ceva interesant:cristale bipiramidale de cuart cu un varf crescut in interiorul altui cristal,din colectia mea.

       Spartura
       Mineralele,prin lovire cu un corp dur se sparg in mai multe fragmente.Suprafata sparturii poate fi de trei tipuri,fiind caracteristica pentru anumite minerale:clivaj,spartura concoidala si spartura neregulata.
       Clivajul este modul prin care un mineral se rupe dupa planuri de rezistenta bine stabilite,planuri de minima rezistenta din cristal,ce coincid cu un plan reticular.Clivajul pote fi dupa o directie (mica,clorit),dupa doua directii (amfiboli,piroxeni),dupa trei directii (calcit,dolomit) sau dupa sase directii (blenda).Clivajul se mai poate clasifica dupa calitatea suprafetelor: perfect (mica,calcit,clorit,gips,etc),bun (feldspati,piroxeni,amfiboli),slab (granati,olivina) si imperfect (aragonit,nefelin)
       Spartura concoidala-suprafata sparturii este neteda si curba,cu aspectul unei valve de scoica.Se intalneste la opal,calcedonie,leucit,sticla.
       Spartura neregulata- nu este nici plana,nici neteda,prezentand asperitati (cuart).Aceasta spartura arata legaturi puternice in cristal dupa toate cele trei directii.

                                              Se pot observa planuri de clivaj la calcit

                                                     Spartura concoidala la calcedonie

                                                        Spartura neregulata la cuart

       Densitatea
       Reprezinta raportul dintre masa si volum (apa are densitatea 1).Densitatea celor mai raspandite minerale este de 2,6 +_1.Exista minerale cu densitati mai mici (halit 2,2 gips 2,3 silvina 2 sulf 2) ca si minerale cu densitati mai mari,cum ar fi mineralele metalifere oxizi si sulfuri (magnetit 5,2 hematit 5,2 pirulozit 4,7 casiterit 7 pirita 5 calcopirita 5,3 blenda 4 galena 7,4
       Duritatea
       Un mineral este mai dur decat altul daca il zgarie.Pentru determinarea duritatii, Friedrich Mohs a propus o scara formata din 10 minerale tip,cu ajutorul caror se poate aprecia duritatea diferitelor minerale.Aceasta scara nu este proportionala,in parenteze sunt date duritatile determinate cu mijloace moderne.
1  (0,30) Talc - zgariate cu unghia
2  (1,25) Gips - zgariate cu unghia
3  (4,50) Calcit - zgariate cu otel sau sticla
4  (5,0) Fluorina - zgariate cu otel sau sticla
5 ( 6,5) Apatit- zgariate cu otel sau sticla
6  (37) Ortoza - nu sunt zgariate de otel,nu zgarie sticla.
7  (120) Cuart- zgarie sticla,lovite cu ciocanul dau scantei
8  (175) Topaz - zgarie sticla,lovite cu ciocanul dau scantei
9  (1000) Corindon - zgarie sticla,lovite cu ciocanul dau scantei
10  (100 000) Diamant- zgarie sticla,lovite cu ciocanul dau scantei
       Magnetismul
       Este o proprietate comuna tuturor mineralelor.Din acest punct de vedere ele se impart in minerale feromagnetice,paramagnetice si diamagnetice
- mineralele feromagnetice sunt capabile sa atraga alte minerale (magnetit,pirotina)
- minerale paramagnetice sunt atrase de magnet (fier,siderit,turmalina)
- minerale diamagnetice sunt respinse dce magnet (calcit ,topaz,cuart)

                                            Cristal de magnetit in matrice de cuart

       Transparenta
       Mineralele se comporta fata de lumina in mod diferit,unele sunt opace,altele transparente sau translucide.Lumina care cade pe un mineral poate suferi urmatoarele actuni : sa fi o parte reflectata,alta parte sa patrunda in cristal si sa fie absorbita partial sau total,si alta posibilitate sa treaca prin cristal.Aspectul translucid al unui mineral este determinat de transmiterea partiala a luminii prin cristal,dar cu imprastierea razelor de lumina.Printr-un mineral translucid nu recunoastem obiectele din spatele acestuia.

                                      Cuart opac,translucid si transparent din colectia mea

       Luciul
       Este o caracteristica calitativa a suprafetei cristalului,determinata de fenomenele care insotesc reflexia luminii .Se apreciaza printr-o senzatie optica specifica.Luciul este in functie de tipul retelei si mai depinde de unghiul de incidenta al luminii,de gradul de lustruire a suprafetei mineralului,de indicele de refractie ,de puterea de absortie a mineralului.Luciul mineralelor poate fi:
- luciu metalic,la mineralele opace si cu putere mare de reflexie (aur,argint,pirita,galena,stibina)
- luciu adamantin,la mineralele transparente cu indice de refractie mare (diamant,ceruzit)
- luciu sticlos,la mineralele cu indice de rafractie mai mic ,comparabil cu luciul sticlei (cuart,feldspat,muscovit)
- luciu matasos (satinat),la mineralele care se intalnesc sub forma de agregate fibroase (gips fibros,azbest,baritina fibroasa,talc,etc.)
- luciu sidefos (perlat),la mineralele cu clivaj bun,irizatiile fiind o consecinta a interferentei luminii reflectate de catre fetele de clivaj interioare (gips,mica ,calcit).
       Luciul variaza dupa diferite fete ale aceluiasi cristal

       Culoarea
       Culoarea unui mineral poate fi cea mai distinctiva trasatura a lui si este efectul absortiei luminii.Factorii care determina culoarea sunt variati si multe minerale au o gama de culori..
       Idiocromatism.Unele minerale au aproape intotdeauna aceeasi culoare,pentru ca anumiti atomi care absorb lumina constituie partea esentiala a structurii cristalului.Aceste minerale sunt ideocromatice.De ex.mineralele de cupru sunt intotdeauna rosii,verzi,albastre in functie de cantitatea de cupru prezenta in structura lor
       Alocromatism.Un mare numar de minerale au o gama variata de culori din cauza impuritatilor sau a defectelor de absortie a luminii,prezente in structura lor atomica.De ex.cuartul,diamantul,berilul sau corindonul pot fi rosii,verzi ,galbene albastre.Aceste minerale se numesc alocromatice.

       Urma
       Ajuta la rcunoasterea macroscopica a unor minerale,reprezentand de fapt culoarea mineralului sub forma de pulbere (culoarea idiocromatica).Urma se verifica prin zgarierea mineralului de o placa poroasa de portelan.Unele minerale cu densitate mica lasa urma si pe hartie (grafitul –neagra,molibdenitul-verzuie)

       Exemplu fisa de caracterizare:

       Aur
       Formula: Au
       Clasa:elemente native
       Habitus:granular,fulgi,pepite si dendritic
       Sistem de cristalizare:cubic si octaedric
       Duritate:2,5-3
       Densitate:19,3
       Clivaj:absent
       Spartura:aschioasa
       Culoarea:galben auriu
       Urma:galben-auriu
       Luciu:metalic
       Test:moale,usor de indoit,insolubil in acizi.

       Toate pozele,cu exceptia maclei Gruescu provin din colectia proprie.