Salut!

Salut!
Bine ati venit in minunata lume a rocilor si mineralelor!















luni, 30 ianuarie 2012

Un rasarit de soare interesant

       Salutare!
       Chiar daca subiectul  nu are legatura cu pietrele,azi dimineata am vazut un fenomen care mi s-a parut interesant,asa ca am sa pun  cateva poze.Este un rasarit de soare intr-o dimineata geroasa,cam -20 de grade Celsius.Fenomenul optic aparut pe cer se datoreaza probabil reflexiei luminii solare in straturi atmosferice cu temperaturi diferite.Efectul este putin exagerat de aparatul foto,in realitate fiind mai estompat.Tot fenomenul a durat aproximativ 10 minute.









miercuri, 25 ianuarie 2012

Revista "Comorile Pamantului" nr. 71

       Salutare!
       Numarul 71 al revistei Comorile Pamantului aparut astazi vine insotit de un esantion de baritina,un mineral sulfat de bariu.Din pacate toate exemplarele vazute de mine erau de dimensiuni mici si in habitus masiv.Oricum,eu personal nu ma asteptam la cristale.Din fericire am cateva esantione frumoase in colectie,baritina fiind un mineral comun, des intalnit pe la targuri.
       Acest mineral formeaza cristale tabulare si prismatice,care pot ajunge la dimensiuni mari.Poate aparea de asemenea in straturi de nisip,in concretiuni in forma de trandafiri,numite adesea trandafiri de desert (a nu se confunda cu gips trandafir de desert).Alte habitusuri pot fi : granular,lamellar, fibros,creasta de cocos,pamantos sau columnar.Baritina poate fi incolora,alba,gri,galbena,bruna,rosie,albastruie sau verzuie cu urma alba.Este un mineral translucid-transparent,cu luciu sticlos,rasinos sau perlat.
       Din cauza densitatii mari,baritina este intotdeauna foarte grea,fiind usor de indentificat.
       Se formeaza in filoanele hidrotermale (de temperatura scazuta) alaturi de de alte minerale cum ar fi cuart,calcit,flourit,galena,pirita,dolomit,calcopirita si sfalerit (blenda).Se poate forma de asemenea in noduli de argila ,in straturi sedimentare si in jurul izvoarelor fierbinti.Apare si ca mineral accesoriu in unele roci vulcanice.
       Acest mineral arde cu dificultate colorand flacara in galben verzui.Este insolubil in acid si unele varietati sunt fluorescente la lumina UV.
       In Romania,baritina este un mineral des intalnit.In regiunea Baia Mare apare ca mineral de ganga in cristale deosebit de frumoase cu diverse culori si incluziuni.(Ilba,Nistru,Dealul Crucii,Baia Sprie,Baiut si Cavnic).In Muntii Tiblesului,Rodnei,Calimani,in Muntii Apuseni
(Deva,Sacaramb,Hondol,Fizes,Craciunesti,Ruda-Barza,Rosia Montana,Baia de Aries,etc...).Alte locuri in care apare baritina in diverse formatiuni geologice sunt: Gemenea (langa Campulung Moldovenesc, Ostra (Gura Humorului), la Poiana Marului (Fagaras),in dealul Malciu din Valea Teilor (Tulcea),la Samova in dealul Casla si in dealul Cortelu.
      
       Baritina
       Clasa: sulfati
       Forma de cristalizare: ortorombica
       Formula chimica: BaSO4
       Duritate: 3-3,4
       Densitate: 4,5
       Clivaj: perfect
       Spartura: neregulata
       Culoare: incolor,alb,gri,albastru,brun,verde,rosu,galben
       Urma: alba
       Luciu: sticlos
       Luminiscenta: purpurie



                                        Baritina de Baiut,de Cavnic si rosie de Baia Sprie

                                               Baritina de Baia Sprie si Cavnic

sâmbătă, 21 ianuarie 2012

Punctul fosilifer Dealul Somleu (jud.Bihor)

       Atentie!Aceste rezervatii sunt protejate conform legilor in vigoare!

       Rezervatie paleontologica situata in apropierea satului Betfia,la cca.8 km de Baile 1 Mai de langa Oradea, cu  o suprafata  de 0,5 ha.
       In apropierea satului Betfia se afla o avena adanca de 11 m,inconjurata de Dealul Somleu pe care s-au identificat 13 puncte fosilifere,independente unele de altele si cu varste diferite.
       Fosilele identificate in aceasta regiune cuprind resturi de reptile, pasari, mamifere, rozatoare si carnivore.
       In acest punct fosilifer s-au descoperit pentru prima data in tara noastra resturile marelui carnivor felin Machairodus si chiar unele specii noi pentru stiinta: Pliomys episcopalis,Allophaiomys pliocaenecus,A.laguroides,Muscardinus dacicus,etc...
       Cercetarile paleontologice incepute in aceasta zona inca din anul 1911 au scos la iveala numeroase asociatii faunistice care s-au perindat in Pleistocenul mediu (aprox.1,5 mil.ani).
       Datorita valorii sale stiintifice paleogeografice acest punct fosilifer a fost declarat monument al naturii.

miercuri, 18 ianuarie 2012

Revista "Comorile Pamantului" nr.70

       Salutare!
       Iata ca am ajuns si la numarul 70 al revistei si au mai ramas in jur de 30 pana la sfarsitul colectiei Comorile Pamantului.Asa cum stiati de saptamana trecuta,numarul de astazi vine insotit de un esantion de Alabastru,o varietate de gips.Pietrele vazute de mine la chiosc erau de dimensiuni medii si mari,toate de aceeasi nuanta alb-gri,fara nimic spectaculos.Eu personal mai am in colectie alabastru,ceva mai alb,desi mi-as fi dorit un esantion cu impuritati care sa ii dea culoare galbena sau verzuie.Poate e mai bine asa,macar stim ca este natural,caci se poate colora artificial,in special pentru obiecte de decor,in ciuda duritatii destul de mici.
       Asa cum stiti,exista mai multe tipuri de gips,unele dintre ele le-am primit cu numarele anterioare ale revistei: gips rosu,selenitul si trandafirul desertului.
       Alabastrul este o varietate de gips,care formeaza agregate microcristaline si poate aparea in habitus compact,granular sau masiv.Are duritatea 2 pe scara Mohs si poate avea diferite nuante: alb,gri,roz,maroniu,galbui.Uneori prezinta luminiscenta la lumina UV.Se formeaza prin evaporarea apei sarate din lacuri si lagune pe cale de disparitie,insa numai la inceputul procesului de evaporare,atunci cand concentratia in alte saruri dizolvate nu este inca mare.
      
       Alabastru
       Clasa: sulfati
       Sistem de cristalizare: monoclinic
       Formula chimica: Ca(SO4)•2(H2O)
       Duritate: 2
       Densitate: 2,3
       Clivaj: definit
       Spartura: neregulata
       Culoare: alb,gri,rozaliu,maroniu,galbui
       Urma: alba
       Luciu: sticlos
       Luminiscenta: uneori albastra sau portocalie.




  

sâmbătă, 14 ianuarie 2012

IARNA CRISTALELOR, 20-22 ianuarie, BUCUREŞTI, MUZEUL NAŢIONAL DE GEOLOGIE

       Prima expoziţie din acest an dedicată cristalelor şi bijuteriilor se va desfăşura în holul de la etaj al Muzeului Naţional de Geologie din Bucureşti, şos. Kiseleff, nr,2, unde vom fi prezenţi.
       Din luna septembrie anul trecut nu am mai expus în Bucureşti, aşadar vă aşteptăm pentru a “descoperi” noutăţile în materie. Minerale: ametiste din Baia Mare, Romania – o surpinzătoare apariţie; prehnit din Mali; turmalină verde, Brazilia, tanzanit, eşantioane “de top”. Bijuterii: diamante brute în montură de argint – bijuterie “design”; seturi de azurit, crisocola, coral fosil, rubin brut, opal roz - rarităţi; pandant din rodocrozit de  Argentina – translucid, camee, etc. Geme: ametrin, alexandrit, tsavorit, topaz imperial.  … Cred că nu veţi fi dezamăgiţi …

       Sursa: www.mineralia.ro

      

miercuri, 11 ianuarie 2012

Revista "Comorile Pamantului" nr.69

       Salutare!
       Astazi a aparut numarul 69 al revistei Comorile Pamantului,numar care asa cum stiati inca de saptamana trecuta vine insotit de un esantion de Heulandit,un zeolit ca si Stilbitul.
       Din pacate,cel putin pentru mine,esantionul lasa mult de dorit...Cand am cumparat revista,m-am uitat pe toate esantioanele si am ramas uimit...toate erau de dimensiuni medii,dar nici urma de heulandit,doar bazalt.Ajuns acasa,am scos esantionul din cutiuta si dupa ce l-am spalat am vazut o crusta verde,mica si vai de ea,plus cateva geode.Din fericire sunt  patru geode micute umplute cu cristale mici,portocalii,pe care nu am reusit sa le identific deocamdata.Sincer nu stiu care este heulanditul,dar banuiesc ca cel portocaliu din geode si nu cel verde.Se poate sa ma insel,nu sunt sigur.Pe coperta apare de culoare verde.Heulandit nu am in colectie,am avut ocazia sa iau unul,dar omul de la care am cumparat,dupa ce i-am platit banii in avans in cont a zis ca nu il mai are si mi-a trimis apofilit...Oricum omul era ciudat rau...
       Sper sa aveti mai mult succes cu esantionul de astazi,uitati-va foarte bine,poate gasiti ceva interesant.
       Am auzit ca au aparut si tavite de depozitare,tot la pretul de 25 lei,dar eu personal nu am vazut.
       Cateva cuvinte despre heulandit.In primul rand,sunt patru minerale ce poarta acest nume,cel mai des intalnit fiind Heulandit-Ca.
       Este un zeolit care apare sub forma de cristale tabulare,trapezoidale sau in habitus masiv si granular.Poate fi alb,gri,galben,roz,rosu,oranj,incolor sau maroniu.Urma este incolora,este un mineral transparent sau translucid cu luciu sticlos sau perlat.Se formeaza in vezicule de bazalt.
      In Romania se cunoaste in amigdalele rocilor ofiolitice de la Rimetea  din Coasta Buii,Valea Ariesului (intre Buru si Moldovenesti) si la Techereu (Hunedoara); in andezitele cu biotit de la Caprioara -Lipova;in bazaltele din M-tii Drocea.
       Numai bine si noroc la pietre!
      
       Heulandit
       Clasa: silicati,subclasa tectosilicati
       Sistem de cristalizare: monoclinic
       Formula chimica: Heulandit Ca - NaCa4(Si27Al9)O72•24H2O
       Duritate: 3,5-4
       Densitate: 2,1-2,2
       Clivaj perfect
       Spartura: neregulata
       Culoare: incolor,alb,gri,roz,rosu,oranj,maroniu
       Urma: incolora
       Luciu: de la sticlos la perlat
       Luminiscenta: nu prezinta
       

vineri, 6 ianuarie 2012

In vizita la Baiut,la Adi...

       Salutare, tuturor!
       În primul rând, LA MULŢI ANI  pentru anul nou care începe şi care să sperăm că va fi unul liniştit şi plin de lucruri frumoase.
       A trecut foarte repede anul 2011... dar as putea spune ca aşteptam cu oarecare bucurie să se incheie, pentru ca imi promisesem un drum pana ala Baiut, in Maramures.
       In vara, am avut nemaipomenita ocazie sa merg acolo, si sa il cunosc pe Adi Ciupei; am mers cu el prin cateva locuri incredibile,prin galerii de mina si am promis că voi reveni cât de curând,chiar in iarna... cunoastem cu totii ce s-a intamplat,din pacate, n-a mai fost timp...
       Acum, teoretic nu mai aveam ce să caut în Băiuţ... dar îmi doream să mă întorc, şi... să îi duc la mormânt o candela aprinsa, ca o multumire pentru toate lucrurile frumoase pe care le-a facut...
       M-am dus pana la urma si, cu toate ca am facut douasprazece ore si jumatate cu trenul, pot spune ca a meritat drumul.Dupa o vizita scurta la Muzeul de Mineralogie din Baia Mare (unde am vazut niste esantioane splendide!), am luat un maxi taxi cu care am ajuns intr-unul din cele mai frumoase locuri...Baiutul...
       Acolo m-au primit cu drag o parte din rudele si prietenii lui Adi. Niste oameni deosebiti! M-au primit foarte frumos, şi le mulţumesc, şi pe aceasta cale!
       In vară, casuta unde a trait Adi era plina de Cristale, erau flori de mină peste tot, până şi pe trepte... Acum, pietrele nu mai erau... probabil că Adi le-a luat cu el în cer, să se bucure şi îngerii de frumuseţile pe care numai el se pricepea să le aduca la lumina... Simţea, le intuia, le găsea in locuri unde nimeni nu s-ar fi aventurat...să amintim de acel renumit ametist cu bulă de apă? sau de câte şi mai câte imprastiate prin colectii din toata tara si din Europa.
       În vară, unele cristale erau abia scoase din pământ,altele puse la spălat, în nişte ligheane mari... peste altele cădeau petale de trandafiri dintr-o tufă superbă...
       Acum,parcă mă aşteptam să apară şi Adi de pe undeva...să hrănească peştişorii din bazin, care nici ei nu mai erau acum, să se aşeze pe trepte, sau să mai repare cate ceva pe la motorul lui cu care urca în munţi...
       În fine.Când am ajuns eu, prietenii lui tocmai mergeau la mormânt, aşa că m-am alăturat lor.
       Cimitirul se află oarecum departe fata de casa,dar este un loc frumos, daca poate fi ceva frumos la un cimitir... ce m-a impresionat, a fost drumul care urcă, linitit si cuminte, ca un drum spre cer, ca un Drum al Crucii... Încercam sa imi imaginez cum arata mormântul, daca e înconjurat de cristale... Am ajuns, si am vazut o cruce mică, simplă, şi atât...aproape ca pentru pitici... poate pentru că şi el a plecat prea devreme, mult mult prea devreme... cu siguranta, dacă ar mai fi stat, şi crucea ar fi crescut înaltă până la nori, şi mare cât sufletul său... ...o cruce mică, şi două coroniţe de flori... pe mijloc, între ele, aş fi vrut să aşez un buchet de flori si o floare de mina... poate data viitoare... ce ar mai fi de spus? probabil, nimic... ce să mai spui când te opreşti lângă mormântul unui Prieten? şi când, printre lacrimi, tu te bucuri că mai vezi zăpadă, şi te gândeşti cât şi-ar fi dorit şi el să mai arunce un bulgăre?...
       Dumnezeu să te odihnească în pace, Ciupi... sper că ţi-ai găsit odihna şi pacea acolo unde eşti... RIP!
       Restul zilelor le Baiut le-am petrecut alaturi de familia si prietenii lui.M-am bucurat de ospitalitatea acestor oameni minunati si am admirat cateva colectii impresionante de roci si minerale.








miercuri, 4 ianuarie 2012

Revista "Comorile Pamantului" nr. 68

       Salutare prieteni si La Multi Ani!
       Iata ca incepem noul an cu o surpriza placuta de la  DeAgostini.Dupa mai multe numere in care am primit roci si minerale rulate,iata ca numarul 68 al revistei Comorile Pamantului vine insotit de un esantion de Stilbit,un mineral frumos si interesant,un zeolit.Eu am avut noroc si am gasit un exemplar frumos,in habitus fascicular,dar majoritatea celor vazute de mine nu aratau prea bine,unele erau mici,altele taiate sa incapa in cutie,majoritatea fara cristale vizibile.Pe la targuri si pe la tarabele ce vand minerale,stilbitul se poate gasi destul de des,alaturi de apofilit,de obicei importat din India sau Brazilia.Nu de putine ori am avut surpriza ca vanzatorii sa imi zica ca sunt flori de mina din Maramures...pe mine nu au reusit sa ma pacaleasca,dar au cazut destui oameni in plasa...Asa ca aveti grija cand cumparati pietre de la tarabe,vanzatorul va va vinde ce doreste el.
       Cateva cuvinte despre stilbit.
       De fapt sunt doua minerale cu acest nume,ce par identice: stilbit-Na si Stilbitul-Ca,mai des intalnit.
       Stilbitul este un zeolit,ce apare de obicei sub forma de cristale rombice si formeaza macle cruciforme de penetrare.Poate apare si in alte habitusuri,cum ar fi: lamelar,globular,sau mase radiante.Frecvent apare in chiorchini in forma de grau sau papion.Culoarea este alba,gri,galbena,roz,rosu,oranj,sau maroniu,cu urma incolora.Este un mineral transparent pana la translucid si are luciu sticlos sau perlat.Se formeaza in cavitati de bazalt si in diferite tipuri de lave vulcanice,in cavitati numite vezicule sau  amigdale.Aceste cavitati rezulta din bulele de gaz din lava aflata in proces de racire.Dupa ce bazaltul se raceste,aceste goluri sunt ocupate de diverse minerale.In aceste zone vulcanice stilbitul este un mineral larg raspandit.Poate aparea si in zone hidrotermale.Este solubil in acid hidrocloric.
       Eu am in colectie un esantion din acest mineral,provenind din India,podisul Deccan.
       In Romania apare in legatura cu procese hidrotermale la Craciunesti si Tebea,in melafire;la Cazanesti-Ciungani in bazalte,gabbrouri si andezite cu hornblenda; la Vata si Poiana Techereu in melafire; la Halmagiu in valea Leucei in cristale de 2-4 mm.La Baita,Bihor in agregate sferice si uneori in cristale izolate; in masivul Vladeasa in amigdalele andezitelor,in Banat,la Oravita-Ciclova in cristale frumoase,la Sacaramb,Fizes,Hartaganu si Reteag apare lamelar,in dacite.La Ruda Barza,Stanija si Zlatna.La Muncelul Mic,Hunedoara in iviri legate de mineralizatiile de sulfuri complexe din sisturile cristaline.
      
       Stilbit
       Clasa: silicati
       Sistem de cristalizare monoclinic
       Formula chimica:  NaCa4(Si27Al9)O72·28(H2O)
       Duritate: 3,5-4
       Densitate: 2,1-2,2
       Clivaj: perfect
       Spartura:neregulata
       Culoare:alb,gri,roz,galben,brun,roscat
       Urma: incolora
       Luciu: sticlos,perlat
       Fluorescenta: nu prezinta



                                    Cristale maclate de Stilbit din India,Podisul Deccan