Trilobiti

       Alaturi de  amoniti, unele dintre cele mai indragite si cautate fosile de catre colectionari,sunt fosilele de trilobiti.Acest fapt se datoreaza atat vechimii lor foarte mari cat si detaliilor extraordinare ale fosilelor.
       Cu toate ca acum sunt disparute,aceste artropode au prosperat in mari,din perioada Cambriana pana in perioada Permiana (542-251 mil.ani).
       Trilobitii sunt creaturi exclusiv fosile si marine cu cochilie tare, segmentata care au trait acum peste 300 milioane ani în vechile mari ale Pamantului.Ei au disparut inainte de aparitia dinozaurilor si sunt unele din animalele caracteristice Erei Paleozoice.
       Trilobitii au fost printre primele artropode, creaturi cu cochilie, cu multiple segmente ale corpului si picioare articulate (cu toate că picioarele,antenele si alte structuri fine ale lor sunt rareori conservate).Ei constituie o clasa disparută de artropode, Trilobita, formata din 9 ordine, peste 150 de famii, 5000 de genuri si peste 15000 de specii descrise. Noi specii sunt descoperite si descrise în fiecare an,aceasta facand din trilobiti cel mai divers grup de organisme disparute,cu o mare varietate de forme si marimi. Cea mai mica specie cunoscuta de trilobiti are putin sub 1 mm, in timp ce alte specii au 30-70 cm lungime (frecvent 5-8 cm).
       Cu asa diversitate de specii si marimi, speculatiile asupra ecologiei lor includ forme planctonice, inotatoare si taratoare si putem presupune ca erau detritivori, pradatori şi necrofagi.
       Numele lor provine de la faptul ca aveau corpul divizat atat longitudinal cat si transversal in trei parti sau lobi.In sens longitudinal se recunoaste o partea centrala si doua laterale,pe cand transversal au un scut cefalic (cephalon),un torace (thorax) format din segmente (max.30) si un scut codal (pygidium).Partea centrala a scutului cefalic ,denumita radacina nasului poseda doua falci laterale si la multe forme era prevazuta cu ochi reniformi bine dezvoltati.Ochii erau compusi dintr-un numar variabil de lentile ( de la 2 pana la 15 000) de forma hexagonala ,acoperite de o cornee subtire.Pe langa ochi,scutul cefalic poseda si o pereche de apandici biramificati (dotati cu doua ramuri primare),servind la capturarea hranei.La fiecare segment toracic se articula o pereche de apendici biramificati,cu un membru intern cu functie de locomotie si un membru extern prevazut cu filamente,probabil cu functie respiratorie.Rar,apendicii cefalici si toracici se conserva in stadiu fosil.

       Resturile fosile abundente de trilobiti ,regasite in sedimente au permis recunoasterea unor stadii de evolutie.In prima faza,larva (protaspis) achizitiona metameri datorita unor naparliri succesive.In a doua faza,larva (meraspis) avea un corp in care regiunile erau mai diferentiate .In ultima faza,larva (holaspis) capata aspectul de individ adult.Multi trilobiti aveau capacitatea de a se incolaci in jurul propriului corp ,cum se observa la unele crustacee actuale (isopode) si insecte (gandaci si miriapode).Incolacirea avea probabil rol de protectie in caz de agresiune din partea pradatorilor .
       In ceea ce priveste organizaţia interna, sunt cunoscute relativ putine lucruri. Tubul digestiv prezinta un stomac anterior, situat la nivelul zonei cefalice, într-o poziţie anterioară faţă de deschiderea orificiului bucal (situaţie similara cu cea de la crustaceele superioare actuale). De la acest stomac urma un intestin lung, care se deschidea pe pigidiu. Sistemul nervos era reprezentat de un creier anterior, care se continua cu un lant ganglionar ventral. Sistemul circulator era probabil lacunar, deschis, cu inima tubulara, situata dorsal fată de tubul digestiv. Musculatura era fasciculata, bine dezvoltata, după cum o demonstreaza capacitatea trilobitilor de a se strange ghem (fenomen denumit volvatie) în caz ca erau atacati, expunand la exterior doar partea dorsala, puternic chitinizata si protejandu-si partea ventrala, vulnerabia.
       Dezvoltarea se facea ca si la artropodele actuale prin naparliri succesive si se pare cu metamorfoza. Cea mai mare parte a speciilor erau bentonice, unele putand sa si înoate; existau însa si forme pelagice, mai slab chitinizate.
       Primii trilobiti apar în Cambrianul inferior, cu 550 milioane de ani în urma, dovedind deja o diferentiere pe mai multe regiuni biogeografice. Apar într-un fel brusc pe scena evolutiei la sfarsitul glaciatiunii precambriene care a încheiat un interval de 60 de milioane de ani de climat cald şi umed pe tot globul. Dupa o dezvoltare ascendenta punctată de trei perioade de extinctie pe tot parcursul Paleozoicului, la sfarsitul acestei ere geologice trilobitii dispar definitiv, fiind înlocuiti de alte tipuri de artropode.Totalul fosilelor de trilobiti reprezinta aproximativ 60% din toate fosilele paleozoice. Din acest motiv, trilobitii reprezinta unul din grupurile foarte importante pentru datarea stratigrafica, ca şi pentru zonarea zoogeografica a provinciilor marine ale Paleozoicului.
       În cursul evolutiei lor de peste 300 de milioane de ani, trilobitii s-au diversificat, ocupand aproape toate nisele ecologice ale mediului marin. Existau astfel forme abisale, greoaie, care se deplasau pe suprafaţa sedimentelor, forme alungite, cu exoscheletul mai puţin chitinizat, capabile să inoate în masa apei, si forme mici, cu corpul garnisit cu tepi lungi, care pluteau în masa apei exact ca unele forme de zooplancton actuale. Regimul de hrana al trilobitilor era probabil preponderent detritivor, cu toate ca în hrana lor ar fi putut intra şi mici vietăti bentonice. La randul lor, trilobitii constituiau sursa de hrana pentru alte organisme - de exemplu pentru cefalopode primitive din grupa orthoceratidelor.
       Sistematica grupului este destul de bine stabilita, cu toate ca relatiile filogenetice dintre diferitele grupe sunt neclare.
       Din pacate in Romania eu personal,nu stiu sa se gasesca fosile de trilobiti,datorita faptului ca rocile sedimentare paleozoice apar foarte rar la zi.Dar am auzit de descoperiri facute in sondaje geologice,de adancime.Nici la targuri nu am vazut,dar cu siguranta la cele internationale se gasesc.Din pacate pretul acestor fosile este cam piperat…incepand de la 20 dolari si ajungand pana la mii de dolari.Criteriile care influenteaza pretul sunt raritatea si detaliile fosilei.Se gasesc pe piata fosile de o calitate incredibila cu detalii .Dar din pacate fosilele de trilobiti se falsifica destul de des.Mai multe amanunte despre falsificarea fosilelor de trilobiti puteti citi in articolul meu, Falsificarea fosilelor

                                      Elrathia Kingi-Cambrian med.510 mil ani,Utah SUA

                                       Flexicalymene sp.-Ordovician,450 mil ani,Maroc

  Flexicalymene sp.(rulat in pozitie de aparare)-Ordovician,450 mil ani,Maroc

Coltraenia oufatenensis (Treveropyge)-Devonian med.395 mil ani,Alnif,Maroc

Metacanthina issoumourensis (Asteropyge) Devonian med.395 mil.ani,Alnif,Maroc

Metacanthina issoumourensis (Asteropyge) Devonian med.395 mil.ani,Alnif,Maroc

Melcii pietrificati din paraul Nandru,Hunedoara

       Salutare

       Acum cateva zile am fost cu doi prieteni buni pe paraul Nandru dupa niste roci.Auzisem noi ca in zona se gasesc fosile si am facut o iesire in cautarea lor.

       Valea Nandrului e la marginea muntilor Poiana Rusca si ofera un peisaj superb.

       Chiar la iesirea din sat cautand acele roci pentru decor am gasit si niste melci pietrificati.

       Valea este intre masive calcaroase si m-am gandit ca melcii sunt desprinsi din ele.M-am catarat sa caut dar nici urma.

       Melcii gasiti aici jos au fost desprinsi unul de altul, fiecare separat curatati frumos de apa.

       Cu gandul ca daca tot am venit, sa mai caut.Am plecat mai sus pe firul paraului si am gasit un urias conglomerat in apa.M-am tot gandit ca de undeva trebuie sa vina, nu au rasarit ei de acolo si am urmat firul apei inspre amonte cu gandul de a cauta si niste sisturi cristaline.La un moment dat am vazut conglomerate cu melci si pe iarba ca si cazute de undeva de mai sus.Am urmat aceste urme mult mai grosiere necuratate de apa, se vedea clar ca sunt desprinse dint-un masiv.

       Pana la urma am gasit intr-o padure minunatia de melci sedimentati in masive uriase.Cu putin ajutor din parte lui Florin,am reusit sa identific fosilele: sunt gasteropode fosile din genul Acteonella (gigantea si conica),dar par a fi mai multe specii.Acestea se intalnesc si la punctul fosilifer "Dealul cu Melci" din jud.Alba,unde sunt asociate cu recife de corali de varsta neocretacica (contemporane cu dinozaurii).In acele timpuri zona era acoperita de apele calde ale marii Thetys,si aceste gasteropode traiau pe fundul stancos.Prin analogie cu rezervatia "Dealul cu Melci",aceste recife sunt de varsta Senoniana (Cretacic superior).
       Din fericire,am reusit sa gasesc locul de unde ajung in parau...asa,fosilele sunt mai putin erodate,fata de cele spalate de ape.Am luat cateva asemenea fosile din albia paraului,pentru propria colectie.Daca ajungeti prin zona sa stiti ca se mai gasesc cativa asemenea melci prin albie,dar destul de greu.Aflorimentul de unde sunt scosi prefer sa ramana secret...au stat acolo vreo 90 milioane de ani si ar fi bine sa mai ramana...
       Numai bine!

       Cristi,Deva

O bucatica de lemn silicifiat

       Salut!
       Ma numesc Marius si de mic copil bat paraiele din Metaliferi in cautare de agate,jaspuri,carneoluri si alte pietre minunte.Vreau sa va prezint o descoperire deosebita,facuta zilele trecute.Ma plictiseam teribil ,simteam o nevoie sa mai ies din monotonia orasului. M-am gandit sa plec intr-o zona de impact, dupa cateva zeci de minute de plimbare pe un paraias secat din M-tii Metaliferi,am inceput sa gasesc fragmente de calcedonii si agate. Spre coama dealului am gasit cateva bucati nesemnificative de lemn pietrificat ,si o bucata un pic mai mare cu o mica geoda .L-am gasit intr-o zona de impact, intr-o zona cu filoane de calcedonie de suprafata,tot in zona aia am gasit si o calcedonie albastra pe un dolerit, si inca o geoda mica, restul au fost doar bucatele mici de calcedoni si agate, care au fost sparte de ingheturi si curgerea apei , toate pe suprafata la adancime mica nici jumate de metru adancime.
       Acest trunchi de lemn pietrificat reprezinta o descoperire iesita din comun,o piesa demna de orice muzeu din lume.Dupa cum puteti vedea din poze,in trunchi se gaseste o mica geoda de cuart si bucati de calcedonie.Greutatea ajunge cam la 30 kg.

       Numai bine!

       Marius

Paduri pietrificate

       Padurile pietrificate sunt foste paduri adevarate,candva verzi si fosnitoare,cu pasari care isi faceau cuiburi intre crengile acum de piatra.
       De varsta mai veche sau mai noua,alcatuite din truchiuri de conifere,foioase,sau arbori demult disparuti si pe care nu i-a vazut ochi de om,aceste paduri pietrificate se gasesc in toata lumea.Uneori apar in culori splendide datorita diverselor minerale,avand culori de la galben,rosu,verde...si formate din agat,cuart,opal,jasp...
       Se presupune ca arborii pietrificati nu s-au nascut,n-au trait si n-au murit pe locul unde se gasesc astazi, ci au fost carati de la mare distanta, o dată cu aluviunile. Ca dovada trunchiurile sunt ciuntite, lipsindu-le ramurile, radacinile si o mare parte din scoarta. O dovada în plus o constituie faptul că nu s-a gasit nici o urma fosila a frunzelor lor, în timp ce peste 30 de specii de plante foarte fragile, care traiau în regiunile mlastinoase ale acelor epoci, au fost gasite fosilizate.Teoria clasica este ca acestea s-ar fi pietrificat in mii sau milioane de ani datorita conditiilor de mediu.In urmă cu vreo 200 de milioane de ani, toata partea nord-estica a Arizonei, astazi atat de arida, era o întinsa campie mlastinoasa în care debusau numerosi torenti vijelioşi care, pe lângă mari cantităţi de aluviuni si roci de origine vulcanisa, transportau şi un mare numar de arbori prabusiti de violenta torentilor, dand astfel nastere unor depozite de peste 150 m grosime.Procesul de pietrificare s-a desfasurat în felul urmator: in conditii obisnuite lemnul acumulat în acest fel s-ar fi transformat in carbune dar, datorita sarurilor minerale in care a predominat siliciul, lemnul s-a impregnat, mineralizandu-se. Ca urmare, ipoteza cea mai plauzibila pare a fi cea a infiltratiei apei cu saruri minerale care au inlocuit aerul aflat în spatiile din tesutul lemnos. Cel care a contribuit in cea mai mare masura la pietrificare a fost, in acest caz, oxidul de siliciu, a carui culoare, alba la început, a fost alterata apoi de diferiti alti oxizi, in rosu, brun si galben, cu o splendida gama de nuante. Combinatia de diferite saruri a dat nastere unui adevarat curcubeu, specific padurilor pietrificate din Arizona.In unele cazuri, inlocuirea este perfecta, incat atat structura interna, cat şi cea externa sunt perfect reprezentate.Ulterior, padurea a fost acoperita de un strat de sedimente rosii si galbene, dar vântul si apa le-au înlaturat dezvelind ceea ce se vede astazi.
       O alta teorie ar fi ca aceste trunchiuri pietrificate se pot forma mult mai rapid,teorie dovedita in mai 1980,odata cu eruptia vulcanului Saint Helen,din statul Washinghton,SUA.Aceasta eruptie a culcat la pamant milioane de copaci,a topit zapezi,ghetari si a provocat ploi torentiale.Torentele formate au carat bustenii respectivi in Lacul Spirit,unde i-a ingramadit in straturi plutitoare.Radacinile copacilor au absorbit apa si au facut ca trunchirile sa pluteasca vertical,apoi s-au scufundat in aceasta pozitie,fiind acoperiti rapid de cenusa vulcanica si sedimente.Geologii au descoperit ca datorita apei fierbinti bogate in minerale ce se gaseste in izvoarele din jur s-a reusit sa se pietrifice o bucata de lemn intr-un interval de doar un an...
       Indiferent cum s-au format aceste paduri de basm,o simpla plimbare printre trunchiurile din pietre semipretioase de culorile curcubeului este impresionanta.
       Cea mai celebra si mai mare dintre aceste paduri este Pietrified Forest National Park (Triasic-200 milioane ani),din statul Arizona,SUA si are o suprafata de 381 kmp.Padurea Pietrificata din Arizona cuprinde, de fapt patru areale de vechi paduri adevarate, pietrificate ca urmare a procesului amintit, respectiv Blue Mesa Forest (Padurea Platoului Albastru), Jasper Forest (Padurea de Jasp; jaspul fiind o piatră semipreţioasă, variat colorata), Crystal Forest (Padurea de Cristal) si Rainbow Forest (Padurea Curcubeului). In plus,in zona se afla şi Black Forest (Padurea Neagra),un areal de badlands-uri, de coline modelate de apa si vant, culminand cu stanca Pilot Rock (1 900 m). De asemenea, exista alte stanci pitoresti, intre care Newspaper Rock (Stanca Ziar),precum si vechi ruine pueblo, indeosebi cele din punctul cunoscut sub numele de Puerco Indian Ruins - dupa numele raului în apropierea caruia se afla.In fapt, Padurea Pietrificata reprezinta doar un mic petec al unei zone foarte aparte, cunsocuta sub numele de Desertul Pictat (Painted Desert), desfasurata (pe cea 500 km lungime şi 25-80 km latime) de-a lungul malului nordic al lui Little Colorado, cursul superior al fluviului nord-american Colorado.

       O alta asemenea padure se gaseste in Grecia,in insula Lesvos (Lesbos)in zona Eressos.Varsta estimata la 20 milioane,cand zona a suferit o puternica activitate vulcanica.
Bulgarii se lauda cu o asa padure in zona Varna,dar de fapt nu este o padure pietrificata adevarata si un alt fenomen geologic...
       La noi in tara se gasesc destul de des fragmente si trunchiuri pietrificate,transformate in agat,cuart sau opal,fara a forma insa o padure de dimensiunea celei din Arizona.Aceste resturi pot fi gasite in zonele cu foste activitati vulcanice si postvulcanice,mai ales in zone ca Harghita,Covasna,Hunedoara sau M-tii Apuseni.
Am si eu cateva asemenea bucati de lemn fosilizat,din Romania,Arizona si Madagascar.Din pacate nu am ajuns pe teren pentru a ale gasi personal,asa ca ma multumesc sa la cumpar...desi se gasesc destul de greu pe piata.

                                     Lemn opalizat-silicifiat-Harghita (Tertiar 2-4 mil.ani)

                                     Lemn fosilizat,jasp-Arizona,SUA (Triasic 200 mil.ani)

                                             Lemn Madagascar (Cretacic 90-65 mil.ani)

Punctul fosilifer Dealul cu Melci (jud.Alba)

       Atentie!Aceste rezervatii sunt protejate conform legilor in vigoare!

       Rezervatie paleontologica cu suprafata de 4,30 ha,situata pe stanga vaii Ariesului,la 15 km V de Campeni si la 10 km de comuna Vidra.Aici se gaseste un intreg recif senonian (Cretacic sup.90-65 mil.ani) format intr-o mare cu fundul stancos,alcatuit din conglomerate,gresii fosilifere,acoperite cu carbuni si marne.Aici se gasesc specii de Acteonella (gigantea,lamarcki si conica),precum si specii de lamelibranhiate apartinand genurilor Modiolus,Astarte,Arca,Crasatella,Nerita,Natica,Glaucinia,etc...

Punctul fosilifer Girbova de Sus (jud.Alba)

        Atentie!Aceste rezervatii sunt protejate conform legilor in vigoare!

       Asa cum am promis incep sa prezint aici cele mai importante rezervatii geologice si paleontologice din Romania,dar in afara de acestea mai sunt si alte puncte fosilifere.Trebuie sa retineti ca aceste rezervatii sunt importante din punct de vedere stiintific,atat in tara cat si in afara ei si sunt protejate prin lege,asa incat orice cautari de fosile in aceste zone sunt strict interzise si se pedepsesc conform legilor in vigoare.Acestea sunt marturii ale trecutului indepartat,prezinta ramasite fosile de flora si fauna,dintr-o anumita perioada a istoriei Pamantului.
       Descrierile de aici provin din cartea "Rezervatii si Monumente ale Naturii din Romania", autori Gh.Mohan,A.Ardelean si M.Georgescu,edit.Scaiul 1993.

       Punctul fosilifer Girbova de Sus (jud.Alba)
Rezervatie paleontologica situata intre Teius si Aiud,pe versantul rasaritean al muntilor Trascaului,in apropierea satului Girbova de Sus.In aceasta rezervatie,cu suprafata de 1,5 ha predomina calcare badeniene in care s-au pastrat numeroase resturi fosile de corali,alge calcaroase,moluste si indeosebi numeroase resturi de echinide,intre care predomina specii ale genurilor Echinolampas si Schizaster.Din punct de vedere stratigrafic,Badenianul se incadreaza in perioada Miocen sup.(16-13 milioane ani) din era Neozoica.

Fosile din colectia mea

       Din pacate colectia mea de fosile este redusa ca numar de exemplare si diversitate,in mare si datorita faptului ca am acordat atentie deosebita mineralelor si pentru ca pe piata de la noi fosilele sunt rare si la preturi ce depasesc deseori bunul simt.
       Oricum,natura a fost darnica cu acest pamant romanesc,asa incat fosile se pot gasi frecvent,iar in unele locuri chiar abunda.Daca stiti unde sa cautati si sa interpretati o harta geologica va puteti duce direct la tinta,dar foarte multe descoperiri sunt facute la intamplare.De altfel, localnicii care traiesc in aceste zone fosilifere s-au obisnuit cu prezenta lor si au diverse legende despre ele:serpi impietriti,banuti de piatra...Aveti totusi grija unde cautati fosile caci unele locuri sunt protejate prin lege,reprezentand rezervatii naturale geologice,paleontologice sau complexe.In poze puteti vedea fosilele din colectia mea grupate pe categorii.

lemn opalizat-silicifiat.Acesta provine din Romania,de undeva din jud.Harghita si reprezinta vechi copaci care datorita conditiilor fizice si chimice s-au transformat in opal.Varsta estimata 2-4 mil.ani.

amoniti.majoritatea de varsta Jurasica (180 mil.ani),din Franta,Germania,Madagascar,Anglia.Unul singur este de varsta Cretacica.Interesant este ca unii sunt piritizati.

in ultima poza trilobiti Cambrieni (510 mil.ani),Ordovicieni (480 mil.ani),devonieni (380 mil.ani),un coprolit de testoasa Cretacica (80 mil.ani),un lemn fosil de varsta Triasica din padurea pietrificata Arizona (250 mil.ani),Gryphaea Jurasic inf.) plante fosile in diatomit (Miocen,15 mil.ani).De asemenea se poate vedea si un peste fosil de varsta Oligocena (25 mil.ani),de la Piatra Neamt.Pentru mai multe detalii intrebati sau vedeti articolul "Colectia mea-fosile".

Interesant este faptul ca spre deosebire de minerale,toate aceste fosile au fost candva fiinte vii,care au trait,s-au hranit si s-au inmultit,ramanand impietrite pe vecie.Este o emotie deosebita sa tii in mana ramasitele unei fiinte care a trait cu multe milioane de ani inaintea nostra si chiar inaintea dinozaurilor...Voi reveni in curand cu descrierea principalelor rezervatii si puncte fosilifere din Romania.

Lemn fosil Romania

       Salutare prieteni!
       Cele mai impresionante fosile pentru mine sunt lemnele fosilizate.Cand tin in mana o asemenea fosila,am un sentiment incredibil,parca ma si vad in urma su zeci sau sute de milioane de ani atingand trunchiul unui copac nemaivazut de ochi omenesti si ascultandu-i fosnetul frunzelor...Aceste fosle sunt extraordinare in stare bruta,asa cum apar ele in pamant si pastreaza detalii incredibile ale copacului care le-a dat,dar adevarate lor frumusete este pusa in valoare prin slefuire.Rezulta adevarate bijuterii,de o frumusete greu de descris in cuvinte.Aceste lemne pietrificate pot fi silicifiate sau opalizate.Se gasesc si la noi in tara,in diferite zone din Dobrogea si Transilvania.Din pacate in zona in care locuiesc eu nu am nicio sansa sa gasesc,asa ca ma multumesc sa le cumpar,desi as da mult sa le gasesc personal...sentimentul este de nedescris in cuvinte.

       Penru cei interesati de achizitionarea unor asemenea fosile deosebite,dar si a altor minerale amorfe din Romania,va recomand sa luati legatura cu Alexandru,un om deosebit pe blog-ul sau: http://fosile.wordpress.com
Merita sa aruncati o privire.Toate fosilele si pietrele lui Alexandru sunt descoperite personal de el,culese cu mana,transportate cu greu in spate pana acasa si slefuite personal...Tot respectul meu pentru un asemenea Om!

Amoniti

        Amonitii sunt unele dintre cele mai cautate fosile de colectionari si nu numai,cu cochilii bogat ornamentate,de o mare frumusete,pietrificate,calcifiate,opalizate,silicifiate...
       Amonitii sunt o clasa de cefalopode fosile aparuta in Paleozoicul sup.(Devonian),fiind cefalopodele dominante de-a lungul Mezozoicului.Ei au inlocuit in mare parte nautilii cu care pot fi confundati din cauza cochiliei exterioare.Totusi,ei par sa se fi asemanat mai mult cu coleoideele (alt grup de cefalopode fosile) in alte aspecte:au noua dinti pe radula,asemenea calamarilor si caracatitelor,fata de cei treisprazece ai nautililor.Puii de amoniti erau mici si probabil produsi in numar mare si adultii par sa fi avut o crestere relativ rapida.Prezinta dimorfism sexual,formele mari presupus a fi femele,iar cei mici masculi.Pe de alta parte nu sunt cunoscute parti ale corpului moale si biologia amonitilor este bazata mai mult pe presupuneri si deduceri.Totusi,se considera ca au fost animale tetrabranhiate.Piese mandibulare calcaroase sau cornoase fosilizate,cu aspect de valve se gasesc frecvent.Aceste piese,numite aptihii este posibil sa fi avut rol dublu,de mandibule si de opercule care sa protejeze animalul retras in cochilie.


       La fel ca la amprentele digitale,expertii in amoniti folosesc modelul liniei lobare (de sutura) pentru identificarea speciilor,acestea fiind peste 10 000,apartinand la 1000 de genuri.
Amonitii au fost numiti dupa Amun (sau Ammon),o veche zeitate egipteana,echivalenta cu Zeus la greci si Jupiter la romani si a carui caracteristica sunt coarnele de berbec.Majoritatea amonitilor au cochilia mai mult sau mai putin spiralata si unii intra-adevar seamana cu niste coarne,iar multi poarta sufixul “ceras” (corn): Sciponoceras,Peltoceras...
       Disparitia amonitilor este inca un subiect intens dezbatut.Clar este ca amonitii nu sunt cunoscuti dincolo de sfarsitul Cretacicului,in timp ce alte grupe de cefalopode,Coleoideele si nautiloideele supravietuiesc pana in prezent.Acest fapt este legat de alte extinctii care au avut loc la sfarsitul Cretacicului (limita C/T).Cele mai cunoscute victime au fot dinozaurii ,dar au disparut de asemenea inclusiv multe forme de plancton,reptile,rudisti,inocerami si bivalve.Dintre cefalopode au disparut si belemnitii.Impactul meteoritic si activitatea vulcanica intensa sunt teoriile oferite de multi geologi pentru a explica toate aceste extinctii.Un crater imens in Yucatan,Mexic pare sa se fi format la timpul potrivit si un semenea impact ar fi avut urmari profunde asupra climei planetei.Un efect ar fi fost obturarea luminii solare pentru cateva luni,poate ani,ucigand multe forme planctonice care stateau la baza lantului trofic in mari.Amonitii si belemnitii se crede ca aveau pui mici,planctonici care erau dependenti de fitoplancton sau de zooplancton pentru hrana.Posibil ca nautilii,mai oportunisti ,sau puii “gunoieri” sa fi fost capabili sa gaseasca hrana in timpul acetei “crize a planctonului”.Cum calamarii si caracatitele ce traiau in marile mezozoice printre amoniti,belemniti si nautili,au supravietuit este neclar.Calamarii si caracatitele moderne trec in general printr-un stadiu planctonic,cand se hranesc cu zooplancton.
       Principala problema cu amonitii si belemnitii ca victime ale extinctiei C/T (Cretacic-Tertiar) este ca numai cateva exemplare din cele doua specii mai traiau la momentul impactului.Amandoua grupele erau in regres de 30 milioane ani,iar amonitii ajunsesera chiar la forme aberante (Macroscaphites),inainte de limita C/T.
Pana acum se poate afirma cu incredere ca la acest stadiu,amonitii si belemnitii ar fi disparut oricum,impactul meoritic poate sa fi fost “lovitura de gratie” care a eliminat ultimii supravietuitori.
Amonitii fosili din poze sunt din colectia personala,nu le mai pun denumirea,o gasiti la colectia mea-fosile.Provin din Germania,Franta,Anglia si Magdascar.

Cum se formeaza fosilele?

       Daca ati cautat vreodata cu atentie roci si minerale in natura,probabil ati gasit deseori si resturile unor plante sau animale ca au trait acum multa vreme pe Pamant.V-ati intrebat vreodata ce plante sau animale reprezinta,in ce mediu si cand au trait?Cu ajutorul acestor fosile se pot afla date importante despre creaturi disparute inaintea aparitiei oamenilor si despre mediul in care traiau.
       Dar ce este o fosila?Prin fosila se intelege orice rest organic,impresiune sau urme ale manifestarii fiziologice,care se pastreaza in rocile sedimentare ale scoartei.Fosilizarea reprezinta totalitatea proceselor fizico-chimice si biologice care au adus organismele,sau numai parti ale lor in stare fosila.Pentru ca un rest vegetal sau animal sa fie fosilizat este necesar sa fie inglobat rapid in substante conservante sau in sedimente,oprind in felul acesta actiunea distrugatoare a agentilor externi si de asemenea sa fi avut in constitutia sa si parti scheletice tari,de natura minerala.Se cunosc mai multe tipuri de fosilizare.

• Conservarea in stare initiala-se realizeaza daca dupa moarte,organismul ajunge imediat intr-un mediu conservant,mai special in care sa fie oprite procesele de descompunere.Astfel de medii conservante sunt:gheata,rasina,ozocherita,asfaltul,sarea,turba,concretiuni silicioase,etc.

• Mumifierea-are loc in conditii de climat cald si arid cand cadavrele sunt supuse deshidratarii rapide si complete.

• Incrustarea se intalneste frecvent in zonele cu izvoare bicarbonatate si in bazinele lacustre,cand resturile organismelor sunt acoperite cu o crusta calcaroasa formata prin precipitare de carbonat de calciu,care muleaza perfect corpurile.

• Mineralizarea-inlocuirea partiala sau totala a componentilor chimici originali din scheletul organismelor (tesuturi,cochilii,oase) prin alti compusi mai stabili.Prin mineralizare resturile fosile pot fi silicifiate calcifiate,piritizate,fosfatizate,limonitizate.

• Tipare-Resturile fosile prinse in sedimente pot fi distruse prin dizolvare ,ramanand imprimate in roca tiparele suprafetelor interne sau externe.

• Impresiuni-In roci fine,pelitice se pastreaza imprimate partile moi ale corpului animalelor (meduze,viermi,insecte,pesti) sau frunzele si alte parti ale plantelor.

• Urme de viata-Sunt marturii ale activitatii fiziologice a organismelor:urme de pasi,urme de adapostire,de hranire,de deplasare,etc.

• Asociatii fosile-Se refera la paleobiocenoze,adica la descoperirea in acelasi loc a mai multor resturi fosilifere,apartinand unor organisme diferite,care ar fi putu face parte sau nu din acelasi biotop.