Revista "Comorile Pamantului" nr.100

       Salutare prieteni!
       Odata cu numarul 100 al revistei Comorile Pamantului,am ajuns si la finalul acestei colectii,desi in unele tari au fost cel putin 120 de numere.Dupa aproape 2 ani de treziri dimineata si alergari pe la chioscurile de ziare,iata ca in sfarsit s-a terminat.Facand un calcul,numai revistele se ridica la suma de 1000 lei,suma la care se adauga revistele luate in dublu exemplar,cutiile de depozitare (am luat cateva in plus) si bibliorafturile.Din punctul meu de vedere, a fost un efort financiar destul de mare.Totusi,la finalul colectiei sunt destul de multumit de ce am primit,desi se putea si mai bine.In ultima parte am lasat-o mai usor cu achizitionarea revistelor,asta din lipsa timpului,dar am reusit performanta de a nu rata nici un numar.Unele minerale si roci se aflau deja in colectia mea,altele reprezinta o premiera,asa ca sunt binevenite.In masura posibilitatilor,voi incerca sa le inlocuiesc pe cele nereprezentative.
       Aceasta revista a fost o sursa de inspiratie pentru copii,multi dintre ei capatand dragostea pentru geologie si pentru minunile naturii.Din pacate unii au renuntat din motive financiare,altii din plictiseala.Felicitari tuturor celor ce au reusit sa completeze toata colectia!
       Acest blog a aparut cu 6 luni inainte de inceperea colectiei Comorile Pamantuluisi si va sigur ca nu se va incheia aici.
       Revenind la ultimul numar al revistei,acesta este insotit de un esantion de Angelit (anhidrit bleu).
       Angelitul este denumirea utilizata doar in gemologie,negasindu-se in cartile de mineralogie,el fiind de fapt anhidrit.
       Acest mineral,apare sub forma de cristale tabulare sau prismatice,dar de obicei apare in habitus masiv,granular si fibros.Culoarea anhidritului variaza intre de la alb,gri sau albastrui pana la roz,rosiatic sau maroniu.De asemenea poate aparea in forma incolora.Prezinta urma alba.Este un mineral transparent pana la translucent si are luciu sticlos,perlat sau gras.
       Este un constituient important al depozitelor de evaporit si se formeaza frecvent prin deshidratarea gipsului.Apare alaturi de alte minerale evaporite cum ar fi: dolomit,gips,halit,silvanit si calcit,adesea in domurile de sare,care functioneaza ca rezervoare pentru petrol natural.Foarte rar,apare ca mineral in filoanele hidrotermale alaturi de cuart si calcit.

       Angelit (anhidrit)
       Clasa: sulfati
       Sistem de cristalizare: ortorombic
       Formula chimica: CaSO4
       Duritate: 3-3,5
       Densitate: 2,9-3,0
       Clivaj: perfect
       Spartura: neregulata (casant)
       Culoarea: alb,gri sau albastrui pana la roz,rosiatic sau maroniu
       Urma: alba
       Luciu: sticlos,perlat,gras
       Fluorescenta: de regula nu prezinta.

 

      

Revista "Comorile Pamantului" nr.99

       Salutare!
       Se pare ca numarul 99 al revistei Comorile Pamantului este penultimul din aceasta colectie,conform editurii DeAgostini.In acest numar am primit un esantion de roca vulcanica numita riolit,urmand ca in ultimul numar sa primim un mineral,Angelit.
       Riolitul este o roca vulcanica acida,cu un continut de peste 65 % silice,fiind corespondentul de suprafata (extruziv) a granitului (intruziv).Ca si granitul,aceasta roca este adesea bogata in cuart si feldspati alcalini,uneori si biotit.Spre deosebire de granit,sticla este adesea unul dintre componentii majori in riolit.
       Riolitul este o roca vulcanica acida cu granulatie fina,ce poate contine fenocristale ce ii dau o textura porfirica.Cristalele din matrice sunt prea mici pentru a fi vazute cu ochiul liber,iar racirea rapida a lavei duce la formarea sticlei.Riolitul poate de asemenea contine vezicule si amigdale.
       Aceasta roca se formeaza in eruptiile vulcanice cu explozii violente si sunt rezultatul racirii lavei vascoase.Devitrificarea riolitului vitros produce cristale minuscule dispuse in sfere radiante,de obicei de aproximativ 1 cm: acesta se numeste riolit sferolitic.Eruptiile vulcanice submarine pot duce la formarea perlitelor,roci hialine,alcatuite din agregate globulare de ordinul milimetrilor.Ignimbritele sunt roci de compozitie riolitica formate prin depunerea materialului cineritic fierbinte.
       Culoarea riolitului este variabila,de regula alb galbuie,sau alb cenusie,dar poate fi si alb verzuie sau chiar neagra.
       In Romania,riolitele sunt relativ raspandite: curgeri mari de riolite ignimbritice se gasesc in masivul Vladeasa (M-tii Bihor); riolitele,uneori sub forma de perlite apar in zona Baia Mare.Alte aparitii izolate se cunosc prin muntii Metaliferi (Rosia Montana,Baita,etc) si in judetul Tulcea.

                                             Riolit-Izvoarele,Tulcea

Revista "Comorile Pamantului" nr. 94-98

       Salutare prieteni,am revenit!
       In primul rand vreau sa imi cer scuze tuturor pentru lipsa postarilor din ultimul timp.Acest lucru se datoreaza in special lipsei de timp,dar si intarzierii cu care am achizitionat numerele 94-98 ale revistei.Lipsa timpului este o mare problema,deoarece trebuie sa ma trezesc la 4:45, iau autobuzul la 6 si incep lucrul la 6:30.De multe ori sunt nevoit sa stau peste program,iar cu tot cu berea de dupa, ajung acasa pe la orele 19-20.Cum chioscurile de ziare se inchid pe la 17-18  nu mai am nicio sansa sa gasesc revista,asa ca de multe ori a trebuit sa apelez la alte persoane carora vreau sa le multumesc.Oricum,am reusit performanta de a nu rata nici un numar,chiar daca revistele se gasesc tot mai greu iar pietrele atasate nu sunt cine stie ce.Noroc ca unele dintre ele se afla deja in colectia mea.
       Asa cum ati aflat deja de mult timp,in numarul 94 a aparut Grafit,un element nativ,fiind carbon pur ca si diamantul,dar cu proprietati diferite,ce cristalizeaza in sistem hexagonal sau trigonal.Foarte moale si gras,cu duritate 1-2,opac,gri inchis sau negru,se gaseste in mod obisnuit sub forma de granule si agregate solzoase, foliate sau masive.Grafitul se formeaza prin metamorfismul materialelor organice din sedimente si apare in sisturi si marmuri.

       Numarul 95 a fost insotit de un esantion de Petalit,un silicat destul de rar,una dintre putinele surse de litiu.Acest mineral formeaza rar,mici cristale,adesea maclate,cristalizate monoclinic.Adesea,petalitul formeaza agregate masive clivabile.Petalitul poate fi alb,gri,roziu,galben sau incolor,cu urma alba.Este transparent-translucid cu luciu vitros sau perlat.Se formeaza in rocile eruptive acide,cu granulatie mare.Se asociaza cu diverse minerale cum ar fi cuart,lepidolit,spodumen si alte minerale bogate in litiu.Are duritate 6-6,5,densitate 2,3-2,5,clivaj perfect spartura neregulata pana la concoidala si luciu sticlos sau perlat.

       In numarul 96 am primit o placuta de Ardezie,o roca sedimentara slab metamorfozata,din pacate taiata.Se caracterizeaza printr-un clivaj puternic si plan ce permite rocii sa se despice usor in foi.Culoarea frecvent inchisa,poate fi gri,neagra,verde,purpurie,rosie.Granulatia este foarte fina cu posibile incluziuni grosiere (pirita).Ardeziile sunt roci ce apartin paleozoicului timpuriu.

        In numarul 97 am primit un esantion de Apofilit,un mineral din clasa silicatilor ce contine calciu,potasiu si fluor.Aceste cristale frumoase,mari,trasparente sau translucide care sunt verzi,roz,incolore sau albe sunt foarte populare printre colectionari.Acestea sunt prisme striate cu fete patrate care pot sa apara cubice sau pot sa aiba terminatii piramidale abrupte.Apofilitul se intalneste in general alaturi de zeoliti in golurile de bazalt.Cristalizeaza tetragonal,are clivaj perfect,spartura neregulata,luciu vitros-perlat,urma alba.Duritate 4,5-5,densitate 2,33-2,37.

                                           Apofilit din colectia mea-Jalgaon,India

       Numarul 98 a fost insotit de un esantion de calcit galben.Calcitul este un mineral comun ce apare in peste 600 de varietati.Este un carbonat,cristalizeaza trigonal,prezinta clivaj perfect,spartura concoidala.Duritate 3 ,densitate 2,71

                                              Calcit galben din colectia mea

Revista "Comorile Pamantului" nr.93

       Salutare!
       Iata ca in numarul 93 al revistei Comorile Pamantului primim un mineral comun,dar foarte interesant, Ortoclazul.Toate revistele vazute de mine aveau esantioane mari, dar in habitus masiv.
       Ortoclazul face parte in clasa minerala a silicatilor, in cadrul careia feldspatii formeaza o grupa.Este un mineral ce contine mai putin de 67% sodiu.Ortoclazul este un mineral inportant in formarea rocilor si formeaza cristale prismatice sau tabulare, adesea maclate.Poate aparea si in habitus lamelar, masiv sau granular.Culoarea poate fi alba, rosiatica, incolora, galbena, gri sau verde cu urma alba.Este un mineral transparent sau translucid, cu luciu sticlos sau perlat.
       Se formeaza in multe roci eruptive (granite, pegmatite, riolite, trahite si sienite) sau metamorfice (gnaise si sidturi).Acest mineral poate aparea si in unele roci sedimentare.
       In Romania si intalneste in diferite tipuri de roci apartinand fundamentului cristalin, cum ar fi porfiroidele si gnaisele din Carpati; in pegamtitele din complexele cristaline ale acelorasi formatiuni montane; in rocile granitice din Muntii Carpati si din Muntii Dobrogei; in rocile riolitice din Muntii Apuseni, Muntii Banatului si din Dobrogea; in sienitele alcaline de la Ditrau; in arcozele din partea de vest a Carpatilor Meridionali; in Muntii Apuseni, etc..

       Ortoclaz
       Clasa: silicati
       Sistem de cristalizare: monoclinic
       Formula chimica:  KAlSi₃O₈
       Duritate: 6,6,5
       Densitate: 2,55-2,63
       Clivaj: perfect
       Spartura: neregulata sau concoidala
       Culoare: incolor, alb, gri, verde, roz-roscat, galben pal
       Urma: alba
       Luciu: sticlos sau perlat
     

                                   Ortoclaz (ortoza) pe cuart din colectia mea-Maramures.

      
 

Revista "Comorile Pamantului" nr.92

       Salutare!
       Cu mare intarziere public si eu cateva informatii despre numarul 92 al revistei Comorile Pamantului, dar o fac totusi pentru a respecta traditia acestui blog.
       Exact asa cum ma asteptam, cuartul aventurin de la numarul 92 este rulat...Nu am in colectie un esantion de aventurin brut, desi am avut ocazia mai demult sa cumpar unul foarte frumos, dar de culoare galbena, provenind din India.
       Asa cum scrie si in revista, culoarea aventurinului este data de diferite incluziuni, in cazul nostru fuchsit,o varietate de mica verde pe care am primit-o intr-un numar mai vechi al revistei.Celelalte calitati sunt identice cuartului.
       Cuartul aventurin se formeaza de regula in roci magmatice acide (granite, pegmatite granitice) sau in roci metamorfice bogate in cuart (cuartite).
       Eu am mai avut ocazia sa vad cuarturi aventurin, dar cel primit cu revista nu mi se pare deloc in regula ,e ceva ciudat la el...sper sa ma insel, dar nu prea cred a fi cuart aventurin.

       Cuart aventurin
       Clasa: oxizi
       Sistem de cristalizare: trigonal
       Formula chimica: SiO2
       Duritate: 7
       Densitate: 2,65
       Clivai: absent
       Spartura: concoidala
       Culoare: verde,bleu,verde-brun,roscat
       Urma: alba
       Luciu: sticlos
       Fluorescenta: uneori in nuante de rosu

Revista "Comorile Pamantului" nr.91

       Salutare!
       Din diverse motive, postez cu intarziere informatii despre numarul 91 al revistei Comorile Pamatului.
       Asa cum ati aflat deja, numarul 91 este insotit de un esantion de Brecie,o roca.Esantioanele vazute de mine erau foarte interesante, dar din pacate slefuite pe ambele parti.Am  cautat unul neslefuit,dar nu am reusit sa gasesc.Din fericire, brecia este o roca ce se gaseste frecvent la noi in tara, asa incat o sa o inlocuiesc cat de curand acest esantion.Cu cativa ani in urma am primit de la cineva o brecie incredibil de frumoasa de pe undeva din Muntii Apuseni, dar am donat-o unui profesor de geologie, in scop didactic.
       Brecia este o roca, in principal sedimentara, ce contine fragmente angulare de roci preexistente, metamorfice, eruptive sau sedimentare.Aceste fragmente cu marimi de la 2 mm la cativa cm nu contin urme fosile si sunt prinse intre ele intr-un ciment alcatuit din minerale cum ar fi calcitul sau cuartul (cum este cazul la esantionul meu).Fragmentele angulare indica faptul ca acestea nu au calatorit departe de sursa lor.La scara mare, in teren,in brecii se pot vedea structuri paralele.
      Breciile sedimentare se formeaza in grohotis ,in munti si de-a lungul coastelor, sau in desert datorita inundatiilor bruste.

Revista "Comorile Pamantului" nr.90

       Salutare!
       Iata ca am am ajuns si la numarul 90 al revistei Comorile Pamantului.Mai avem cateva numere si se termina aceasta colectie.Sa vedem cate numere vor fi pana in final,in unele tari colectia ajungand pana la 120.
       Asa cum ati aflat deja,numarul de astazi vine insotit de un esantion de Adular,numit si piatra-lunii,o varietate de feldspat ortoclaz.Aceast mineral prezinta fenomenul de opalescenta datorita incluziunilor de albit.Este un mineral incolor sau putin colorat,stralucitor,transparent sau semitransparent,foarte bine cristalizat,cu aspect sticlos.Se formeaza in rocile magmatice (de obicei granite si pegmatite) si metamorfice.
      Este cea mai cunoscuta gema dintre feldspati,care apar destul de des in roci,dar rareori au calitati de gema.Exista doua grupe principale de: una bogata in potasiu,incluzand Piatra-lunii,cealalta bogta in sodiu si calciu,printre care s enumara si Piatra-soarelui
      In Romania se cunoaste in rocile granitice intrusive si hipoabisale din vestul Banatului,Muntii Poiana Rusca,Drocea,Bihor si Vladeasa in ganga unor mineralizatii hidrotermale;in lave si piroclastite in Muntii Oas.
     
       Piatra-Lunii/Adular
       Clasa: silicati
       Sistem de cristalizare: monoclinic
       Formula chimica: KAlSi₃O₈
       Duritate: 6-6,5
       Densitate: 2,5-2,6
       Clivaj: perfect
       Spartura: concoidala
       Culoare: incolor,alb laptos
       Urma: alba
       Luciu: sticlos
       Fluorescenta: nu prezinta
      

     

Revista "Comorile Pamantului" nr.89

       Salutare!
       Cu intarziere postez si eu date despre numarul 89 al revistei Comorile Pamantului,dar incerc sa o fac in stil propriu fara a copia ce scrie in revista.
       Ma bucur sa constat ca s-a rezolvat problema tirajului,acum imi iau revista cand ies de la servici fara a mai avea probleme.Din fericire stiu un chiosc mai retras unde se gasesc reviste pe alese,acolo erau numere anterioare chiar si in perioada de "criza".
       Asadar,asa cum ati aflat deja, Limonitul este un material amorf, adica nu formeaza cristale, ci apare in mase pamantoase, concretiuni, forme mamelare si stalactitice, cu o stuctura fibroasa radiala.Apare adesea in pseudomorfoza dupa pirita si alte minerale de fier.Limonitul este un minereu de fier in care principalul component este goethitul si lepidocrocitul.Culoarea este galbena,galben maronie, maronie si neagra.Are o urma galben-maronie.Este translucent sau semiopac si are luciu sticlos, submetalic,matasos sau estompat.
       Se formeaza ca mineral secundar in zonele de oxidare a zacamintelor de fier.Limonitul poate de asemenea precipita in mari,ape dulci si mlastini.
       Limonitul cedeaza toata apa cand este incalzit si inchis intr-un tub de sticla.Se dizolva foarte lent in acid.
       In Romania,limonitul este frecvent intalnit, fiind exploatat in cateva locuri,dintre care cele mai importante exploatari se gasesc  la Vlahita si Lueta (Carpatii Orientali), impreuna cu siderit, precum si la Moneasa  (Muntii Codru), impreuna cu minerale secundare de mangan.
       Numai bine!
        
       Limonit
       Clasa: oxizi-hidroxizi
       Sistem de cristalizare: amorf
       Formula chimica generica: FeO(OH)·nH₂O
       Duritate: intre 1 si 5
       Densitate: 2,7-4,3
       Clivaj: absent
       Spartura: neregulata
       Culoare: galben,galben-maronie,maronie,negricioasa
       Urma: galbena,galbena-maronie
       Luciu: lucios,submetalic,matasos,estompat
       Luminiscenta: nu prezinta
      

Revista "Comorile Pamantului" nr.88

       Salutare!
       Numarul 88 al revistei Comorile Pamantului aparut astazi este insotit de un esantion de Wollastonit.Din pacate marimea esantioanelor lasa de dorit,eu personal nu am vazut nici unul mai rasarit,dar in unele cutii erau cate doua mai micute.Se pare ca s-a rezolvat si problema tirajului,sper sa nu mai fie probleme cu achizitionarea revistelor de acum inainte.
       Wollastonitul este un silicat de calciu ce formeaza cristale tabulare, frecvent maclate si destul de friabile.De asemenea poate aparea in habitus masiv ,fibros,granular sau compact.Cristale bine formate se gasesc rar, cele mai frumoase in lave, adesea concrescute.Culoarea este alba-gri, uneori verde foarte pal sau incolor.Este un mineral transparent pana la translucid si are un luciu sticlos pana la perlat pe suprafetele nealterate.
       Se formeaza prin metamorfism din calcare impure, asociat adesea cu granati de calciu, diopsid, vesuvianit, brucit si epidot si alte minerale din zonele de skarne.Aceste minerale produc adesea filoane colorate si  stralucitoare in marmore.Wollastonitul apare frecvent si in roci eruptive si ardezii de metamorfism regional, skarne,filite si sisturi.Uneori se gaseste si in sisturi cristaline calcaroase, format mai spre zonele de adancime.
       Este insolubil in acizi si arde destul de usor.
       In Romania se gaseste in calcarele cristaline de la Razoare; la Salciua de Sus (Alba) impreuna cu minereuri de mangan; in calcare cristaline (marmoreene) cu tremolit din valea Ierii (Turda); in corneene calcaroase din regiunea Turcoaia (Tulcea); in corneenele si skarnele masivului banatitic de la Sasca Montana, Oravita-Ciclova Romana,Vata de Jos, Baita Bihor si in valea Draganului si Iadului din masivul Vladeasa.
       Sper ca am adus cateva date noi, neprezentate in paginile revistei si o voi face de cate ori voi avea informatii.
       Numai bine si noroc la pietre!
       
       Wollastonit
       Clasa: silicati
       Sistem de cristalizare: monoclinic si triclinic
       Formula chimica: CaSiO₃
       Duritate: 4,5-5
       Densitate: 2,8-2,9
       Clivaj: perfect,pe doua directii
       Spartura: neregulata
       Culoare: alb,gri,galben,portocaliu,cenusiu-verzui
       Urma: alba
       Luciu:sticlos,perlat-matasos,pe suprafetele nealterate
       Luminiscenta: galben portocaliula UV lungi
      

Revista "Comorile Pamantului" nr.87

       Salutare prieteni!
       Asa cum am mai spus si saptamana trecuta,programul de lucru nu imi permite sa mai prezint revista dimineata,asa cum v-ati obisnuit inca de la inceputul acestei colectii.Imi cer scuze celor care obisnuiau sa deschida blog-ul pentru a vedea cum arata esantionul primit cu revista.
       Din pacate se observa acelasi numar redus de reviste la chioscuri,desi editura promisese ca e doar o problema legata de livrare si nu de tiraj...
       Revenind la numarul de astazi,desi e cam tarziu,o sa prezint cateva date despre esantion,unele in plus fata de cele ce se gasesc in paginile revistei.Acolo unde este cazul,o sa prezint si principalele locuri din tara noastra unde apar mineralele descrise.
       Piroluzitul este un oxid de mangan ce cristalizeaza in sistem tetragonal si  formeaza cristale prismatice,dar foarte rare.Habitusurile obisnuite sunt masiv,compact,columnar sau fibros.Dendritele sunt comune.Este un mineral opac,de culoare neagra sau gri inchis,are urma neagra sau neagra albastrui si luciu metalic,estompat sau pamantos.
        Se formeaza ca precipitat in lacuri si mlastini, sau noduli pe fundurile adanci ale oceanelor.Piroluzitul este un mineral secundar in filoanele de mangan.
       In Romania,piroluzitul se gaseste la Razoare,Moneasa,Godinesti,etc...
  
       Piroluzit
       Clasa: oxizi
       Sistem de cristalizare: tetragonal
       Formula chimica:
       Duritate: 7 (cristale), 2 (agregate microgranulare)
       Densitate: 5-5,2
       Clivaj: perfect (la cristale)
       Spartura: neregulata,casant
       Culoare: negru,negru-cenusiu inchis
       Urma: neagra,neagra-albastruie
       Luciu: metalic (la cristale),mat (la agregatele microgranulare)

             P.S: mineralul pe care il prezentam cu ceva timp in urma intr-un articol in care ceream ajutor pentru indentificare si pe care il consideram a fi lemn pietrificat,banuiesc ca  e o aglomerare de noduli de mangan.Este gasit in zona Poaiana Sarata,jud.Bacau,acolo unde in Cretacic se afla o mare.

                                                       Posibili noduli de mangan

Revista "Comorile Pamantului" nr.86

       Salutare!
       Pana acum am incercat sa postez cateva informatii despre revista in primele ore ale diminetii,ca sa stiti la ce sa va asteptati.Dar de acum imi va fi imposibil sa mai fac acest lucru datorita programului de lucru.Din pacate,ceea ce credeam a fi doar o problema de distributie a revistei,s-a dovedit a fi de fapt problema de tiraj.Se primesc 1-2 reviste pe chiosc,la unele chiar deloc si unii vanzatori au devenit la fel de aroganti si de importanti ca la primele numere pe care le dadeau doar pe sub mana...
       Revenind la piatra de astazi,asa cum ati aflat deja este un esantion de cuart albastru,numit si cuart safi,folosit des in realizarea bijuteriilor si a obiectelor de decor.Din pacate esantioanle cristalizate sunt foarte rare si scumpe,asa ca ne multumim cu cel in facies masiv,primit astazi..Culoarea albastra se datoreaza incluziunilor microscopice  de crocidolit sau riebeckit.Se poate gasi intr-o mare varietate de roci magmatice,metalorfice sau sedimentare.
       Despre cuart am scris cu mai multe ocazii,asa ca nu ma repet.Iata poze cu esantionul meu.

Revista "Comorile Pamantului" nr.85

       Salutare colectionari!
       Numarul 85 al revistei Comorile Pamantului,aparut astazi vine insotit de un esantion de copal,o rasina fosilizata.Din pacate numarul revistelor de pe piata a scazut dramatic,asa ca este destul de greu sa mai aleg esantioanele.La ora 7 45,un chiosc deja epuizase toate cele 4 reviste,alte chioscuri  nu au mai primit deloc.Sper sa nu ajungem iar la problemele de la inceput cand alergam prin oras dupa o revista si toti vanzatorii aveau liste facute.Esantionul meu este frumusel,dar putin cam micut...deocamdata trebuie sa ma multumesc cu asta.
       Revenind la copal,acesta este o rasina organica,naturala,cu structura amorfa,secretata de anumiti arbori tropicali,in special de varietatile arborelui numit Copal brazilian.Spre deosebire de acesta, chihlimbarul a fost  secretat de cateva specii de conifere.Deoarece se presupune ca aceasta rasina s-a fosilizat acum 750 000 de ani,se mai numeste "chihlimbar tanar",chihlimarul real provine de la arbori de acum 20 milioane de ani si chiar mai mult.Ca si chihlimarul,copalul poate contine fosile de frunze,seminte,insecte,polen,spori...
       Mai multe informatii gasiti in revista.
       Numai bine si noroc la pietre!

       Copal
       Clasa: Substanta organica
       Sistem de cristalizare: amorf
       Duritate: 2,2,5
       Densitate: 1,06-1,10
       Clivaj: nu prezinta
       Spartura: concoidala
       Culoare: galben,portocaliu,rosu
       Urma: alba
       Luciu: rasinos
       Luminiscenta: uneori alb albastruie

P.S: pe la ora 11 am umblat pe la vreo 20 de chioscuri de ziare fara sa mai gasesc revista.Unele chioscuri au primit 4 reviste,altele una singura.Cele mai multe nu au primit deloc...daca o tin asa o sa fie foarte de greu de procurat.
      

Revista "Comorile Pamantului" nr.84

       Salutare!
       Numarul 84 al revistei Comorile Pamantului aparut astazi,vine insotit de un esantion de Pegmatit grafic,o roca magmatica sau metamorfica foarte interesanta.Din pacate am vazut doar esantioane de marimi medii,asa ca nu am avut de ales si am luat unul asa, desi sunt cam nemultumit de el.Cu prima ocazie il schimb.
       Despre pegmatite am sa spun doar ca sunt roci cu granulatie mare si foarte mare,in care se pot vedea cristalele cu ochiul liber,roci care se formeaza in legatura cu masive granitice,mai rar sienitice si gabbroice.Mineralele principale din pegmatite sunt feldspatii ( in special cei potasici),cuartul,biotitul,muscovitul,feldspatii plagioclazi,turmalina,beril,spodumen.
       Pegmatitele grafice sunt roci destul de rare in care se gasesc concresteri speciale intre ortoclaz (feldspat potasic) si cuart.Au culori deschise granulatie medie spre mare.Numele le vine de la aspectul grafic de scriere cuneiforma.
       In Romania,pegmatite grafice se intalnesc la Voineasa langa Brezoi,intr-un corp pegmatitic,dar si in alte corpuri magmatice din Carpatii Meridionali (Teregova,Voislova...).

Revista "Comorile Pamantului" nr.83

       Salutare colectionari!
       Astazi,primim cu revista Comorile Pamantului,al treilea ochi de tigru,dupa ochiul de tigru clasic si cel rosu (tratat termic).Iata ca cel de astazi se numeste ochi de tigru multicolor si bineinteles ca este sub forma rulata,asa ca va merge direct la bolul cu pietre rulate,pentru decor.Sunt mai multe tipuri de "ochi", toate varietati de cuart,dar eu personal nu am mai auzit pana acum de ochi de tigru multicolor,dar se pare ca acesta insumeaza nuantele prezente la ceilalti "ochi" (ochi de pisica,ochi de tigru,ochi de soim).Aceste denumiri se datoreaza afectului chatoyante.Aceste minerale sunt structuri pseudomorfe formate acolo unde cuartul a inlocuit azbestul in special cu riebeckit (crocidolit),mai rar cu actinot,de obicei sub forma de incluziuni aciculare,iar culorile sunt legate de gradul sau de alterare.Nealterat,riebeckitul de culoare bleu sau verzui din cuart produce ochiul de soim; pe masura ce se altereaza,riebeckitul primeste culori galben aurii,aparand cuartul ochi de pisica,iar cand alteratia progreseaza,apare ochiul de tigru,avand culori brun-roscate.Adevaratul efect chatoyant al mineralelor  se pune in evidenta dupa slefuire,pietrele capatand aspect deosebit.
   
       Ochi de tigru multicolor
       Clasa: oxizi
       Sistem de cristalizare: trigonal
       Formula chimica: SiO2,cu incluziuni de riebeckit -Na2Fe4[Si4O11)2(OH)
       Duritate: 6,5-7 ( in functie de cantitatea de riebeckit)
       Densitate: 2,65 (poate ajunge la 3,in functie de cantitatea de riebeckit)
       Clivaj: nu prezinta
       Spartura: concoidala
       Culoare: brun roscat,galben,bleu,bleu-verzui
       Urma: alba
       Luciu: sticlos,uneori gras sau matasos
       Luminiscenta: nu prezinta

       Pana saptamana viitoare numai bine si noroc la pietre!

Revista "Comorile Pamantului" nr.82

       Salutare!
       Numarul 82 al revistei Comorile Pamantului aparut astazi,este insotit de o mostra de tactita,o sticla naturala neagra,bogata in silice.
       Esantioanele vazute de mine erau de dimensiuni medii si de culoare neagra,dar toate taiate din bucati mai mari,lucru ce le strica aspectul...Aceste tectite au si o varietate verde,numita Moldavit,considerata piatra pretioasa.La targuri se gasesc moldavite,dar de dimensiuni mici si foarte scumpe.Acestea,din cate stiu eu se gasesc doar intr-un singur loc din lume,undeva prin Cehia.Desi numele de moldavit,noua romanilor ne suna familiar,acestea nu au nicio legarura cu provincia istorica Moldova,ci cu numele unui rau din Cehia,Moldau.Aceste moldavite se pare ca s-au format la impactul unui meteorit acum 14 mil.ani.De asemenea sticle naturale de culoare verde si de dimensiuni mai mari,din familia tectitelor se gasesc si in nordul desertului Sahara.
       Explicatia formatii tectitelor,cea invatata de mine la cursurile de geologie generala,este ca acestea sunt fragmente de roca silicioasa topita  la impactul cu meteoritii si aruncate in atmosfera,unde racindu-se in cadere au luat forma de picatura.Imaginati-va un impact cu un meteorit,urmat de o adevarata ploaie de fragmente aruncate in atmosfera.Asa se explica de ce acestea se gasesc in jurul craterelor de impact.Alta teorie,mai putin plauzibila este ca aceste tectite ar fi chiar fragmente de meteoriti.

       Tectita
       Clasa: neclasificate in sistematica mineralogica
       Sistem de cristalizare: amorf
       Formula chimica: SiO2 si impuritati de Fe si Mg
       Duritate: 5-6
       Densitate: 1,4-2,5
       Clivaj: nu prezinta
       Spartura: concoidala
       Culoare: neagra,verde-oliv,incolor
       Urma: alba
       Luciu: sticlos
       Luminiscenta: necunoscuta

       Numai bine!

Revista "Comorile Pamantului" nr.81

       Salutare!
       Primul numar din noua serie a revistei Comorile Pamantului vine insotit de un esantion de Bornit,unul dintre cele mai comune minerale de cupru.Acesta apare intr-o combinatie interesanta de culori de la rosu cupru la albastru si bronz.Este un mineral spectaculos.Eu am unul in colectie,dar abia azi am abservat ca s-a alterat putin,asa ca de acum o sa il tin inchis in cutiuta.
       Am avut de ales intre 3 reviste: un esantion era verzui si nu semana deloc cu bornitul,altul era ok,dar taiat patrat,asa ca am ales unul cu mai putin bornit ,dar acolo unde apare este reprezentativ.Cu acest numar primim si autocolantele pentru seria trecuta,intre care se afla si cel cu calcopirita,in sfarsit corectat.
       Desi este un mineral raspandit,bornitul se gaseste foarte rar sub forma de cristale.Cand acestea apar sunt cubice,octaedrice sau dodecaedrice Cel mai adesea apare in habitus compact,granular sau masiv.Culoarea poate fi rosu cupru,maroniu,bronz,albastru tern sau iridiscent,purpuriu,sau rosu.Urma este gri inchis.Bornitul este un mineral opac,cu luciu metalic.
       Se formeaza in zacamintele hidrotermale alaturi de alte minerale,cum ar fi cuart,calcopirita si galena.Se poate forma si  in pegmatite,roci vulcanicebazice si ultrabazice,precum si in skarne.De asemenea zonele de oxidare ale zacamintelor de cupru pot contine bornit.
       Fiind un mineral de cupru din clasa sulfurilor,nu uitati sa va spalati pe maini dupa ce il atingeti si tineti-l departe de copii.Nu este foarte periculos,dar este mai bine asa.
        
       Bornit
       Clasa: sulfuri
       Sistem de cristalizare: tetragonal,cubic
       Formula chimica: Cu₅FeS₄
       Duritate: 3
       Densitate: 4,9-5,3
       Spartura: concoidala
       Culoare: rosu de cupru spre bronz,purpuriu, cu irizatii albastre
       Urma: neagra-cenusie
       Luciu: metalic
       Luminiscenta: nu prezinta

       Pana la postarea viitoare numai bine si noroc la pietre!

                                                  Bornit din colectia mea

                                                    Autocolantele pentru seria trecuta

Revista "Comorile Pamantului" nr.80

       Salutare colectionari!
       Iata ca am ajuns si la numarul 80 al revistei Comorile Pamantului,numar care se completeaza si a patra caseta de depozitare,dar nu ultimul din aceasta colectie.Odata cu aceste numar a aparut separat de revista si caseta de depozitare pentru urmatoarea serie,la pretul de 25 lei.Aceasta serie a fost dupa parerea mea cea mai reusita de pana acum,am primit 5 minerale slefuite,dar celelalte merita din plin.In general au fost minerale de marimi mari si destul de greu de gasit.Unele le-am achizitionat de doua ori,deoarece erau nereprezentative.Din pacate cu cromitul am dat-o in bara,dar asta e situatia.Mi-am luat revansa cu ceruzitul,l-am vazut intamplator dupa doua saptamani de la aparitie intr-o vitrina si e incredibil de frumos.Granatul l-am gasit frumos,dar micut,asa ca nu m-am putut abtine cand am vazut intr-o vitrina unul mai mare si rosiatic...Asa se intampla,dupa ce iau revista cand trec pe langa un chiosc,sa vad ceva mult mai frumos.Asa s-a intamplat si cu opalul dendritic,am vazut unul minunat,dar acolo m-am abtinut :))) Pana la urma sunt multumit de aceasta cutie.
       Numarul de astazi este insotit de un esantion de Vanadinit,un mineral ce prezinta cristale foarte frumoase,dar din pacate eu nu am gasit unul relevant.Majoritatea erau doar bucati de gresie fara cristale,iar acolo unde apareau erau foarte mici si de culoare maronie.Poate aveti voi mai mult noroc.Eu mai am vanadinit in colectie si nu merita efortul sa caut pe ploaie un exemplar mai rasarit.Un exemplar de aceeasi marime,dar plin de cristale rosii se vande la trag cu 15-20 lei.
       Cateva cuvinte despre vanadinit.
       Este un mineral destul de rar,din clasa fosfati-arseniati-vanadati si este  principala sursa de vanadiu si o sursa minora de plumb.Formeaza cristale prismatice,uneori goale la interior.Culoarea variaza de la rosu stralucitor si rosu portocaliu la rosu brun,brun sau galben.Urma este alba sau galbuie.Vanadinitul este un mineral translucid-transparent si prezinta un luciu rasinos sau subadamantin.Se formeaza in zonele de oxidare a zacamintelor de plumb.De obicei,cele mai frumoase cristale vin din Maroc.Este un mineral,oarecum periculos,datorita continutului de vanadiu,care este otravitor.Cel mai bine este sa va spalati pe maini dupa atingerea tuturor mineralelor si sa nu le dati pe mana copiilor mici.
        
       Vanadit
       Clasa: fosfati-arseniati-vanadati
       Sistem de cristalizare: hexagonal
       Formula chimica: Pb3(VO4)3Cl
       Duritate: 3
       Densitate: 6,8-6,9
       Clivaj: nu prezinta
       Spartura: concoidala
       Culoare: rosu,portocaliu,brun,galben
       Urma: alba sau galbuie
       Luciu: rasinos spre adamantin
       Luminiscenta: nu prezinta

       Eu personal nu am cunostiinta ca acest mineral sa se gaseasca in Romania,nu am gasit informatii nici in cartile de specialitate.
       Succes la pietre si sa ne auzim cu bine!

P.S:  Pietrele care urmeaza (cu titlu informativ): bornit,tektit,ochi de tigru multicolor,pegmantit grafic,opal ambra,cuart albastru,pirolusit,wollastonit,limonit,piatra lunii,breccie,aventurin verde,orthoclaz,grafit,petalit ,ardezie,apophilit,chrysopraz,calcit galben,angelit.
     

                                                     Vanadinit din colectia mea

Revista "Comorile Pamantului" nr.79

       Salutare colectionari!
       Numarul 79 al revistei Comorile Pamantului ne aduce o surpriza placuta,cel putin din punctul meu de vedere..Este vorba despre un cristal de granat,unul dintre mineralele mele preferate.Sincer chiar nu ma asteptam sa primi cristale,ma gandeam la ceva sisturi cu granati minusculi,dar trebuie sa recunosc ca m-am inselat.Desi esantioanele primite de noi nu au valoare de gema si sunt de dimensiuni micute,arata foarte bine,cel putin al meu este perfect.Posibil sa fie pe undeva si esantioane mai mari,dar eu nu am vazut.De obicei granatii se folosesc la fabricarea bijuteriilor,asa ca pretul unui exemplar estetic este pe masura.
      Despre granati,am mai scris un articol,Cateva cuvinte despre granat, acolo puteti gasi cateva informatii precum si cateva poze cu granati din colectia mea.Intre timp esantioane mele s-au inmultit,am piese la care nici macar nu visam acum cativa ani...
      Dupa cum cititi din revista,in grupa granatilor sunt peste 20 de specii,fiecare unica in felul ei.Eu am in colectie granat andradit (brun,verde galbui),spessartin (portocaliu-galbui),grossular (galben,brun),almandin (brun-roscat),hessonit.Inca mai caut pirop (rosu),dar e mai scump un pic...La noi in tara se gasesc granati foarte frumosi la Ocna de Fier (andradit).Acestia sunt grupati pe baza,de obicei pe skarn si apar uneori impreuna cu hematit.
       In general,cristalele sunt dodecaedrice sau trapezoidale.Poate aparea si in habitus compact,masiv sau granular.Se formeaza de obicei in roci metamorfice.
      
       Granat
       Clasa: silicati
       Sistem de cristalizare: cubic
       Formula chimica generala: X₃Y₂(SiO₄)₃
       Duritate: 6,5-7,5
       Densitate: variabila,in functie de specie,intre 3,5-4,3
       Clivaj: absent
       Spartura: neregulata,aschioasa
       Urma : alba
       Luminiscenta: foarte rar

P.S: din cate au anuntat cei de la editura DeAgostini colectia va continua cel putin pana la numarul 100 si nu 80 asa cum se vorbeste.Este o colectie internationala aparuta in foarte multe tari si in toate a trecut de nr.100.

  
                                                     Granat almandin

                                               Granat andradit-Ocna de Fier