Salut!

Salut!
Bine ati venit in minunata lume a rocilor si mineralelor!















Ziarul

miercuri, 28 septembrie 2011

Revista "Comorile Pamantului" nr. 54

       Salutare prieteni!
        Iata ca numarul de astazi  al revistei Comorile Pamantului este insotit de un esantion de sfalerit (blenda),principalul minereu de zinc. 
       Esantioanele vazute de mine la chiosc erau de dimensiuni mici si medii,rar cate unul mai marisor.Eu am ales un esantion pe care apare si cuart.
       Sfaleritul  - ZnS ,este o sulfura de zinc  cunoscut si sub numele de blenda si face formeaza cristale tetraedrice si dodecaedrice. Cristalizeaza in sistem cubic.  Poate aparea in  habitus  masiv,granular,concretionar ,botrioidal si stalactitic.Culoarea variaza de la negru ,maroniu,galben  si  rosu (blenda rosie)  pana la verde,gri si alb.Poate fi de asemenea incolor.Sfaleritul variaza de la translucid la transparent, cu luciu rasinos pana la adamantin. Urma  este maronie pal pana la incolora, duritatea 3,5-4,greutatea specifica: 3,9-4,1,clivaj perfect,fractura concoidala.
       Sfaleritul pur este incolors si destul de rar.In mod normal apare combinat cu fier,varietate care se numeste marmatit  (Zn,Fe)S
        Se formeaza de obicei in filoanele hidrotermale ,impreuna cu alte minerale:dolomit,cuart,pirita,galena,fluorit,barit si calcit.
       La noi in tara apare frecvent in impreuna cu alte sulfuri.In bazinul minier Baia Mare apare frecvent in combinatie cu alte minerale,uneori de o frumoasa culoare asemanatoare mierii.Eu am in colectie sfalerit ,in special in baza de cuart asociat cu sulfuri cum ar fi pirita,calcopirita si galena..Am de asemenea si  cateva cristale de blenda rosie in asociatie cu cuart,provenind  din China.


                                      
                                         Sfalerit si calcopirita in baza de cuart-Maramures

                                          Cristale de blenda rosie  pe cuart-China

                                            Cristale de sfalerit cu siderit-Maramures

miercuri, 21 septembrie 2011

Revista "Comorile Pamantului" nr.53

       Salutare colectionari!
       Numarul  53 al revistei Comorile Pamantului,aparut astazi 21 septembrie vine insotit de un esantion de beril.
       Din pacate esantionale furnizate de revista lasa mult de dorit...sunt de culoare alba,de dimensiuni mici si desprinse din mase compacte.Nu am vazut nici macar unul interesant printre revistele de la chiosc,asa ca am luat la nimereala,ca sa fie acolo...
       Acest mineral  este un silicat si apare sub forma de cristale prismatice care sunt uneori terminate cu mici piramide.Cristalele sunt adesea striate paralel pe lungime si pot avea marimi mari.Cele mai mari specimene descoperite ajung la 5,5 m.Poate aparea de asemenea in forme masive si columnare.Culoarea variaza foarte mult si desemneaza cateva varietati distincte.Poate fi incolor,alb,verde (smarald), galben (heliodor),roz (morganit),goshenit (incolor),rosu si albastru (acvamarin).Urma este alba.Duritatea 7,5-8,densitate 2,62-2,97.
       Berilul comun este de obicei gri deschis sau alb.
       Berilul este un mineral transparent sau translucent,cu luciu sticlos sau rasinos.Cristalizeaza hexagonal,clivaj imperfect,spartura concoidala sau neregulata.
       Berilul se formeaza in pegmatite si granite si in unele roci de de metamorfism   contat rgional.Frecvent se asociaza,pe langa feldspati,cu mice si cuart,cu topaz,turmalina fluorina ,etc...Fiind un mineral dur si stabil chimic se intalneste si in aluviuni,deseori rulat.
       In Romania se cunoaste in pegamtitele din Valea Sunatorii (Razoare) sub forma unor cristale hexagonale de culoare verde-albastrui,pana la 8-10 cm,in pegmatitele din regiunea Caransebes-la Armenis,Teregova (in cristale ape-tulburi,rar verzi-albastrui,cu greutatea pana la 8 kg si grosimi pana la 30 cm);in pegamatite la Voislova,de la Parvova  (Bozovici) si la Geamana (Campeni) in cristale semitransparente;in aluviunile bazinelor de la Muntele Mic. 
       Iata poze cu berilul de la revista si cu unul din colectia mea.
       Pana data viitoare numai bine si suces la pietre!



miercuri, 14 septembrie 2011

Revista "Comorile Pamantului" nr.52

       Salutare colectionari!
       Desi toata lumea astepta astazi nr.52 al revistei Comorile Pamantului insotit de un esantion de Diopsid, iata ca avem o surpriza: Dumortierit!
       Majoritatea revistelor vazute de mine aveau exemplare micute,in habitus masiv si doar cateva erau mai deosebite.Eu nu am in colectie acest mineral,asa ca este binevenenit.
       Dumortieritul face parte din clasa silicati si cristalizeaza ortorombic.Are duritate 7-7,5,densitate 3,41,clivaj bun,spartura neregulata.
       Foarte rar,Dumortieritul dormeaza cristale,dar de obicei sunt prismatice.Habitusul normal este masiv,fibros,radial si columnar.Culoarea poate fi albastra,violet,roz,maroniu,iar urma este alba.Dumortieritul este un mineral transparent pana la translucent si are un luciu stoclos pana la estompat.
       Aceste mineral se formeaza in roci magmatice acide si  macrocristaline,inclusiv in pegmatite.Adesea se gaseste in roci bogate in aluminiu,mai ales cand acestea au fost alterate de metamorfism de contact.Pegmatitele macrocristaline se formeza prin racirea foarte lenta a lichidelor magmatice,in medii bogate in minerale la anumite adancimi din crusta Pamantului.
       Acest mineral nu se dizolva in nici un acid si nu arde la flacara.
       Aveti grija,desi este un mineral dur,esantionele se pot sfarama usor.
       In Romania nu am gasit nicio referite ca aceste mineral se gaseste pe undeva.
       Era sa uit: maine se implineste un an de zile de la aparitia revistei Comorile Pamantului pe piata din Romania! Imi amintesc ce greu era la inceput sa fac rost de revista...primele 8 numere au fost ingrozitor de greu de procurat...toata lumea o cauta, iar vanzatorii aveau liste facute  si radeau cand o cerea cineva care nu se gasea pe acea lista.Din fericire situatia s-a rezolvat,acum revista poate fi procurata toata saptamana de la aparitie,ba chiar se gasesc exemplare frumoase.Acum daca te uiti la o revista din vitrina,vanzatorii aproape te roaga sa o cumperi,sa aiba vanzare :)) Totusi...acum doua saptamani spre mirarea mea am patit ceva interesant,la care nu ma asteptam: doamna de la chioscul de unde cumparam de obicei revista si care era de obicei foarte amabila mi-a zis: "de acum gata cu alesul,vin foarte putine reviste si s-au desfiintat multe chioscuri,asa ca nu te mai serveste nimeni...ar trebui sa te multumesti cu ce gasesti".Nu inteleg de ce a facut asta,dar nu conteaza,acum o iau dintr-un supermarket,mai aproape de casa si fara sa ma rog de nimeni sa ma lase sa aleg. :)
        Mult succes la pietre!


duminică, 11 septembrie 2011

Expeditie de duminica

       Salutare!
       Astazi,duminica 11 septembrie am fost intr-o mica excursie in munti,in zona Poiana Sarata,jud.Bacau,in apropiere de pasul Oituz.Tinta era un loc,pe unde stiam eu ca sunt fosile si cristale frumoase de calcit.
       Prima data am ajuns in acel loc,cand eram student in practica geologica.Locul era de o bogatie incredibila in cristale de calcit si fosile.Asta vara,prin iunie am mai incercat o iesire,dar din pacate am ratacit drumul...In sfarsit,azi am reusit sa ajung.
       Dupa vreo 90 km de mers cu masina si inca vreo 3 km pe jos, prin padure am ajuns la locul cu pricina...In primul rand a fost foarte greu de ajuns: paraul curge printr-un defileu ingust intre munti si sunt  foarte multe stanci imense prabusite si carate de apa,copaci intregi cazuti in albie.Prima parte a drumului se face prin padure, pe un drum forestier cu balast,dar ultimul km,doar prin apa si noroi...
       Ajuns in sfarsit,am fost usor dezamagit...cea mai mare parte a cristalelor de calcit disparusera...parca au intrat in pamant.Ultima data stancile erau placate cu cristale cubice perfecte,mari de 2-4 cm.Acum,au mai ramas doar cristale micute,greu de desprins de pe stanci...la fel marnele cu fosile,s-au imputinat vizibil.Probabil de vina sunt torentii care se formeaza primavara si dupa ploi abundente,dar mai ales cautatorii de minerale...
       In aceasta zona a Flisului extern,apar roci de varsta Senoniana (Creatacic sup.)cu varsta aprimative de 90 mil.ani,in general marno-calcare vinete,apoi calcare grezoase si gresii calcaroase,ce prezinta diaclaze mari umplute cu calcit.
       Locul l-am aflat de la niste cercetatori,care ziceau de asemenea ca in zona se gasesc fosile de inocerami.Inocerami nu am gasit,doar o gramada de  fosile,numite Chondrites.Arata ca niste alge,dar animalul care a lasat aceste urme era probabil un vierme nematoid,ce traia in sedimente marine,in special in sedimente formate in conditii reduse de oxigen.
                                              
                                                         In departare M-tii Nemira
                                             
                                                                  Drumul prin parau
                                    
                                                              Urcare prin albia paraului

                                                           Cristale marunte de calcit

                                                            Calcit pe marna calcaroasa

                                                                                Eu

                                                                           Fosila

                                                                            Calcit

                                                        Nasu' in actiune.Nu faceti ca el  :)))

                                                                        Calcit

                                                                Fosila Chondrites

sâmbătă, 10 septembrie 2011

Colectia mea-Roci

       Pe langa minerale si flori de mina,colectionez si roci.Acestea au o insemnatate deosebita pentru mine,datorita faptului ca rocile au fost primele care mi-au atras atentia,inca din copilarie.
       Problema este ca, spre deosebire de minerale pe care le identific destul de usor (cam 100 de specii minerale),cu rocile nu prea am experienta si imi este destul de greu.Cateva principale le recunosc usor,dar de obicei am probleme.In schimb imi dau seama imediat daca este roca sedimentara,metamorfica sau magmatica.Eu adun roci interesante pe unde le gasesc,dar problema este ca multe sunt aduse de la zeci si chiar sute de km pentru balast.
       Acestea din imagini,cu o singura exceptie sunt primte cadou de la colectionari carora vreau sa le multumesc din suflet.
       Intrucat unele roci sunt foarte dure nu am reusit sa le adaptez la dimensiunile cutiei primite cu revista,asa ca le tin deoparte.Deocamdata am putine roci in colectie,dar cand reusesc sa adun mai multe probabil le voi muta in cutii de carton si le voi imparti in trei categorii:sedimentare,metamorfice si magmatice (plutonice si eruptive).
       In afara de aceste roci din imagine,mai am si altele puse in cutii de carton,dar nu le mai deranjez :))


De la stanga la dreapta:
   frunza fosilizata in diatomit-(Chiuzbaia,MM),gresie ( Apuseni),? (Italia),sist sericitos (m-tii Fagaras),sist cloritos,sericitos ( Fagaras) Cuartit (BC,CS),ortoza ( Macin),clorit si epidot ( Macin),calcar negru (Samaova,TL),geode (PH),cenusa vulcanica pe diatomit (Chiuzbaia,MM),riolit (Izvoarele,TL),huila (Livezeni,HD),halit (Pakistan),andezit (Deva),gnais (Retezat),tuf vulcanic (Slanic Prahova),brecie (Italia),conglomerat (Apuseni),albastru (Italia).

                                               Granit hercinic,m-tii Macin,Tulcea

                                            Bazalt triasic-Niculitel,Tulcea

                                             Conglomerat-Prahova

                                               Calcar cochilifer-Costinesti,Constanta

                                           Creta-Basarabi,Constanta

joi, 8 septembrie 2011

30 septembrie – 2 octombrie. Salonul de toamna,Cluj-Napoca

30 septembrie – 2 octombrie. SALONUL DE TOAMNĂ CLUJ-NAPOCA. MUZEUL DE ARTĂ.

Cea mai longevivă manifestare din Romania dedicată mineralelor se desfăşuară timp de 3 zile la Muzeul de Artă Cluj-Napoca. Cluj-Napoca este primul oraş din ţară unde, începînd din anul 1991, prin munca unor oameni entuziaşti, s-a organizat un Salon de minerale. Aşadar o tradiţie de 20 de ani, care ne obligă să facem din această ediţie una de prestigiu.

Prin prezenţa unui număr mare de expozanţi, prin calitatea ridicată a produselor (autentice, naturale, diverse, “filtrate” pentru îndepărtarea materialelor sintetice), prin locul de desfăşurare al manifestării (Sălile de expoziţii temporare de la parterul Muzeului de Artă) vom realiza o expoziţie de cel mai înalt nivel. Reţineţi: Salonul de Toamnă Cluj-Napoca, zilnic orele 9,30 – 18,30.


Sursa www.Mineralia.com

15-18 septembrie.Toamna Cristalelor,Muzeul National de Geologie,Bucuresti

15-18 septembrie 2011. TOAMNA CRISTALELOR, MUZEUL NAŢIONAL DE GEOLOGIE, BUCUREŞTI.
Manifestrae de amploare dedicată mineralelor, cristalelor şi bijuteriilor din pietre naturale, geme, coral sau chihlimbar. MINERALIA va fi prezentă cu un stand “important”, cu cele mai noi produse: cristale de cuarţ naturale cu incluzine de apă, eşantioane de prehnit, fluorină sau turmalină, piese remarcabile de colecţie, bijuterii din coral fosil, agat, etc, medalioane de malachit, lapis, jasp oceanic … şi multe altele. Vă aşteptăm.

Sursa www.Mineralia.com

miercuri, 7 septembrie 2011

Revista "Comorile Pamantului" nr.51

       Salutare colectionari!
       Iata ca numarul 51 al revistei Comorile Pamantului vine cu un mineral interesant,pe care eu personal il asteptam de multa vreme.Este vorba de turmalina neagra,numita si schorl.
       Pietrele vazute de mine dimineta,erau toate in habitus masiv,fara cristale vizibile si de dimensiuni medii.Arata mai mult a smoala intarita,far e ok.Sper sa gasiti voi piese mai frumoase,cu siguranta ca sunt.De obicei varietatile de turmalina pot ajunge la preturi foarte mari,mai ales cele frumos colorate.
       Turmalinele formeaza  cristale prismatice ,adesea striate vertical.Pot  aparea de asemenea in habitus masiv sau compact.Grupul turmalinelor este format din sapte specii distincte: elbait  (cu mai multe nuante de culoare), schorl (negru), buergerit si dravit (maroniu), rubelit (roz), cromdravit (verde) si uvit (negru,maro,galben verzui).Cristalele sunt adesea roz la un capat si verde la celalalt si de dimensuni considerabile.Turmalina este un mineral trasparent pana la opac si are luciu sticlos.
       Cristalizeaza in sistem trigonal/hexagonal,au duritate 7-7,5,urma incolora,clivaj foarte bun, spartura nu prezinta/regualata sau concidala.
       Se formeaza in granite si pegmatite, ca si in unele roci metamorfice.Turmalinele se asociaza cu mai multe minerale cum ar fi beril,zircon,cuart si feldspat.
       Sunt insolubile in acid,varietatile negre ard mai greu decat cele verzi si rosii.
       Turmalina neagra-NaFe2+3Al6Si6O18(BO3)3(OH)4  (schorl) este un silicat din grupa turmalinelor.
       Acest mineral este intotdeauna negru si ca alte turmaline formeaza cristale prismatice cu sase fete,cele late alternand cu cele inguste,ceea ce ii confera o sectiune transversala relativ triunghiulara.Se intalnesc cristale aciculare si fibroase si agregate masive.Turmalina neagra apare in special in granite si pegmatite cu granit,ca si in  filoane hidrotermale.
In Romania,turmaline  se gasesc in pegmatitele de la Razoare,apoi in m-tii Lotrului si m-tii Semenicului,la Teregova ( in cristele de pana la 8 cm); in m-tii Retezat la varful Serpilor  (in granite); in m-tii Highisului in porfire granitice sau in corneenele acestora; in legatura cu pegmatite sau granite se gasesc in mai multe locuri ale ale m-tilor Mehedinti si Godeanu (Negrusa,Biserici,Vlasia,Cracul Radoteasa,etc…in paragnaise si micasisturi din cristalinul sin m-tii Fagarasului,Iezer,Leaota,Cibin,Sebes,Parang,Semenic si din m-tii Dobrogei.Localizate in corneene se intalnesc la Turcoaia (m-tii Macin), la Baia Borsa (Secu,Valea Cislei,etc.) si la Uroi (Hunedoara); in formatiuni sedimentare se gasesc in nisipurile din Dobrogea ,in gresia de Kliwa dintre Buzau si Doftana (varietatea rubelit), in aluviunile vailor Bistrita,Bistricioara,la Pianu de Sus (Sebes) si la Cisnadie (Sibiu).
       Iata si un cristal de turmalina,varietatea schorl, din colectia mea.
       Mult succes la pietre!