Dintre toate mineralele,cel mai mult ma impresioneaza banalul cristal de cuart.Desi este un mineral comun,are o frumusete aparte si diferite calitati fizice care depind de locul de formare.Cristalele de cuart din Romania sunt frumoase,dar cele mai fine cristale din lume sunt considerate a fi cele provenind din Arkansas (SUA) si Brazilia.De asemenea in galeria cristalelor celebre se incadreaza si cele de Orange River (Africa de Sud-Namibia) si cele de Brandberg (Namibia).Acestea sunt cristale "batrane", unele formate in vremea cand teoretic nu exista viata pe uscat,altele inaintea aparitiei dinozaurilor.
Cu ceva eforturi financiare am adaugat doua cristale de Orange River si unul de Brandberg in colectie,dar lipsea cel de Arkansas.Am tot cautat pe eBay,dar preturile erau mult prea mari,iar cristalele nu ma atrageau prea mult.Din intamplare insa,am vazut unul care mi s-a parut absolut grozav,mare si perfect,tranparent si la un pret accesibil.
Cuartul este achizitionat direct la proprietarul minei Arrowhead,situata in batranii munti Ouachita,in apropiere de Mount Ida,Arkansas.Pretul relativ mic are legatura cu faptul ca acest cristal era necuratat,plin de oxid de fier,asa cum a fost scos din pamant.De obicei se foloseste o metoda chimica de curatare,cu acid oxalic,dar eu am reusit cu o periuta de dinti si sapun.In jumatate de ora cuartul arata impecabil.Acest cristal este in stare perfecta,cu varful si muchiile neatinse si fara lovituri.S-a desprins la baza in mod natural, in timp de era proaspat format,dar interesant este ca s-a "vindecat" singur, continuandu-si cristalizarea in solutie astfel ca ruptura s-a acoperit cu mici cristale.
Principalele caracteristici care dau valoarea unui cristal de cuart sunt claritatea,forma, luciul si lipsa crapaturilor.Acest cristal intruneste toate aceste calitati.
In Muntii Ouachita se gasesc unele dintre cele mai bogate acumulari din lume in cristale de cuart, oraselul Mount Ida fiind denumit "capitala mondiala a cristalelor de cuart".Sunt atat de multe cristale,incat exista diferite exploatari,la care contra unei taxe,turistii au voie sa sape in voie si tot ce gasesc le apartine.Din cate m-am interesat in 2-3 ore se pot umple lejer cateva genti cu cristale,dar capturile de valoare sunt mai rare.Ceea ce americanii numesc "mine" la noi semnifica cariera.Aceste cristale apar la suprafata,in diferite geode,scoase la iveala de eroziune.In unele cazuri se folosesc excavatoare pentru a indepartata pamantul,dar nu se exploateaza in subteran.
Nu exista o metoda izotopica directa pentru datarea filoanelor de cuart dar au fost facute cateva datari indirecte.Aceste filoane sunt evident mai tinere decat rocile gazda.In Muntii Ouachita,cele mai tinere roci sedimentare sunt de varsta Carbonifer superior.Cuartul este prezent in toate rocile sedimentare,dar cu cea mai mare dezvoltare in gresiile ordoviciene,dar si in marne Carbonifer inferior.Cea mai rezonabila perioada pentru formarea ultimelor mari depozite de cuart pare sa fie Carbonifer superior,aprox.acum 286 milioane ani.Cuartul s-a format in fracturile aparute in straturile de roci in timpul inaltarii Muntilor Ouachita,iar Carbonifer superior pare sa fie perioada in care s-a sfarsit acest proces orogenic.O parte din cuart este posibil sa fie mai vechi deoarece multe filoane prezinta cateva etape de miscari din locul formarii si reluarea cresterii pe diferite pozitii.Este foarte posibil ca formarea primelor depozite de cuart sa fi inceput in Ordovicianul inferior sau tarziu.
Interesant este ca varstei de formare a acestor munti nu ii corespunde nici un corp magmatic,ceea ce duce de obicei la formarea depozitelor hidrotermale.Concluzia este ca aceste cristale de cuart s-au format in roci sedimentare in urma inaltarii acestor munti,gresia si marnele fiind puternic fracturate,acest lucru permitand circulatia apelor bogate in silice la temperaturi si presiuni foarte ridicate si depunera cuartului in spatiile goale ramase in roci.
Temperatura a fost bine documentata,avand la momentul formarii cuartului in jur de 260 grade C,ceea ce indica o adancime considerabila.Muntii Ouachita expusi azi la vedere sunt produsul a milioane de ani de eroziune.Se considera ca resturile vizibile astazi se aflau la momentul formarii muntilor la 5-6 km adancime.
Nimeni nu stie exact in cat timp creste un cristal de cuart,dar este clar ca cele mari au nevoie de un timp mai indelungat decat cele mici.Acest lucru depinde de conditiile fizice si chimice cat mai apropiate de cele ideale.Unele cuarturi sunt optic clare,altele laptoase.Cele clare au avut conditii mai bune de crestere si nu au suferit fracturi mari si miscari ale pamantului in crestere.Majoritatea cristalelor de cuat din Arkansas au baza laptoasa,semnificand o crestere rapida..Aceste portiuni laptoase contin numeroase cavitati microscopice cu gaze si fluide care imprastie lumina primita si dau culoarea alba.Multe cristale prezinta rupturi naturale si etape de vindecare datorita continuarii cresterii in alta pozitie.Unele sunt tranparente de la baza la varf,dar aceasta nu este o regula,majoritatea fiind supuse la diferite forme de stres fizic in timpul cresterii ceea ce a dus la diferite fracturi interne.
Pe Youtube se gasesc cateva videoclipuri in care se prezinta cuart de Arkansas,unele chiar de la mina Arrowhead de unde provine acest cristal.
Inainte de curatare,acoperit cu oxid de fier
Dupa curatare
sâmbătă, 17 martie 2012
joi, 15 martie 2012
MINERALIA - “FLORILE PĂMÂNTULUI” MUZEUL DE ŞTIINŢELE NATURII SUCEAVA 30 martie – 1 aprilie 2012
Începutul primăverii şi Sărbătorile de Florii şi de Paşti au inspirat supratitlul acestei expoziţii. Dedicată în ansamblu cristalelor, eşantioanelor şi pietrelor semipreţioase prezentate în forma lor naturală sau şlefuite, expoziţia se adresează iubitorilor lumii minerale, fie ei copii sau adulţi..
“Petale” smulse din adâncul Pamântului - ametist violet, rodocrozit roz, coral roşu, smarald verde, calcit galben, lapis albastru sau turmalină multicoloră - montate în bijuterii, vor umple de culoare sala parter a Muzeului, în prima ediţie din acest an a expoziţiei MINERALIA.
Expozitie cu vanzare.
miercuri, 14 martie 2012
Revista "Comorile Pamantului" nr.78
Numarul 78 al revistei Comorile Pamantului,aparut astazi vine insotit de un esantion de Opal dendritic.Trebuie sa recunosc ca este o surpriza placuta sa vad ca este in stare naturala,eu asteptandu-ma la esantioane slefuite.Din revistele vazute de mine, cateva aveau esantioane marisoare,dar majoritatea erau mici.Toate aveau dendrite si aspect frumos.
Despre opal am mai scris la postarea privind numarul 44 al revistei,asa ca nu vreau sa ma repet.Am sa spun doar ca aceste dendrite,in cazul nostru sunt date de incluziuni de oxizi de mangan,formate prin cristalizare rapida a substantei in gelul de opal.
Scuze pentru data gresita trecuta pe poze, aparatul este setat gresit cu o zi in urma,astazi este in 14.
Numai bine si succes la pietre!
Opal
Clasa: oxizi
Sistem de cristalizare: nu prezinta (amorf)
Formula chimica:
Duritate: 5,5-6,5
Densitate: 2,0-2,25
Clivaj: nu prezinta
Spartura: concoidala
Culoare: incolor,alb,cenusiu,negru,rosu,verdew,albastru,galben,brun
Urma: alba
Luciu: sticlos spre perlat sau rasinos
Luminiscenta: galbena sau verde
Despre opal am mai scris la postarea privind numarul 44 al revistei,asa ca nu vreau sa ma repet.Am sa spun doar ca aceste dendrite,in cazul nostru sunt date de incluziuni de oxizi de mangan,formate prin cristalizare rapida a substantei in gelul de opal.
Scuze pentru data gresita trecuta pe poze, aparatul este setat gresit cu o zi in urma,astazi este in 14.
Numai bine si succes la pietre!
Opal
Clasa: oxizi
Sistem de cristalizare: nu prezinta (amorf)
Formula chimica:
Duritate: 5,5-6,5
Densitate: 2,0-2,25
Clivaj: nu prezinta
Spartura: concoidala
Culoare: incolor,alb,cenusiu,negru,rosu,verdew,albastru,galben,brun
Urma: alba
Luciu: sticlos spre perlat sau rasinos
Luminiscenta: galbena sau verde
sâmbătă, 10 martie 2012
Piese noi in colectie
In ultimele 3-4 luni am mai adaugat cateva piese noi la colectia mea.Unele sunt achizitionate de pe la targuri,altele de pe internet si unele primite cadou de la oameni deosebiti carora vreau sa le multumesc.Am hotarat sa achizitionez doar piese deosebite si de dimensiuni medii,intre 5-15 cm,asta din lipsa de spatiu.Am reusit in sfarsit sa adaug in colectie un esantion de Tanzanit,mineral destul de rar si scump.Este o varietate de zoisit si se gaseste doar intr-un singur loc din lume,in dealurile Mererani din nordul Tanzaniei.Esantionul din imagine este primit cadou.
Ar mai fi cateva noutati,dar prefer sa le postez doar pe acestea.
Cuart-mina Roata,Cavnic,9 cm
Ametist-Baia Mare,10x 7 cm
Cuart acoperit cu calcita si marcasita-Cavnic,22x 14 cm
Cuart fantoma-Cavnic,6x5 cm
Calcita neagra-Sasar,6x6 cm
Opal-5,5 cm
Calcita neagra-Herja,3x4 cm
Tanzanit-Tanzania,3,5 cm
Calcita-Baisoara,Cluj,5x6 cm
Calcita neagra-Sasar,10x7 cm
Fluorina in turmalina-Maramures,5x5 cm
Ar mai fi cateva noutati,dar prefer sa le postez doar pe acestea.
Cuart-mina Roata,Cavnic,9 cm
Ametist-Baia Mare,10x 7 cm
Cuart acoperit cu calcita si marcasita-Cavnic,22x 14 cm
Cuart fantoma-Cavnic,6x5 cm
Calcita neagra-Sasar,6x6 cm
Opal-5,5 cm
Calcita neagra-Herja,3x4 cm
Tanzanit-Tanzania,3,5 cm
Calcita-Baisoara,Cluj,5x6 cm
Calcita neagra-Sasar,10x7 cm
Fluorina in turmalina-Maramures,5x5 cm
miercuri, 7 martie 2012
Revista "Comorile Pamantului" nr. 77
Salutare!
Numarul 77 al revistei Comorile Pamantului aparut astazi vine insotit de un esantion de Magnetit.Cel putin pentru mine este o surpriza placuta,deoarece ma asteptam la un esanantion mai putin reprezentativ,granular.Acesta prezinta cristale mici de magnetit intr-o roca gazda.Am vazut mai multe reviste dimineata si majoritatea aveau cristale de magnetit asa ca mi-a fost oarecum greu sa fac o alegere.Dar e ok,sunt multumit.Eu am deja in colectie un esantion maricel si foarte frumos cristalizat in matrice de cuart.
Acest mineral oxid comun, formeaza cristale octaedrice si dodecaedrice si poate aparea in habitus granular sau masiv.Culoarea este neagra,la fel si urma.Este un mineral opac si poate prezenta luciu metalic sau estompat.Culoare ruginie de pe unele esantioane indica o alterare.
Magnetitul se formeaza in roci eruptive,de asemenea in filoane si depozite de inlocuire.
Se poate testa usor,acest mineral avand proprietati magnetice,atragand fierul.Poate de asemenea sa devieze acul busolei.Eu personal am incercat cu esantionul de la revista si nu am obtinut rezultate concludente...cristalele sunt prea mici,parerea mea.
Fiind un mineral ce contine fier,este mai bine sa evitati spalarea lui.
Magnetit
Clasa: oxizi
Sistem de cristalizare: cubic
Formula chimica: Fe3O4
Duritate: 5,5-6,5
Densitate: 5,2
Clivaj: nu prezinta
Spartura: neregulata
Culoare: neagra
Luciu: metalic,stralucitor sau tern
Luminiscenta: nu prezinta
Cristal de magnetit in matrice de cuart din colectia mea.
Numarul 77 al revistei Comorile Pamantului aparut astazi vine insotit de un esantion de Magnetit.Cel putin pentru mine este o surpriza placuta,deoarece ma asteptam la un esanantion mai putin reprezentativ,granular.Acesta prezinta cristale mici de magnetit intr-o roca gazda.Am vazut mai multe reviste dimineata si majoritatea aveau cristale de magnetit asa ca mi-a fost oarecum greu sa fac o alegere.Dar e ok,sunt multumit.Eu am deja in colectie un esantion maricel si foarte frumos cristalizat in matrice de cuart.
Acest mineral oxid comun, formeaza cristale octaedrice si dodecaedrice si poate aparea in habitus granular sau masiv.Culoarea este neagra,la fel si urma.Este un mineral opac si poate prezenta luciu metalic sau estompat.Culoare ruginie de pe unele esantioane indica o alterare.
Magnetitul se formeaza in roci eruptive,de asemenea in filoane si depozite de inlocuire.
Se poate testa usor,acest mineral avand proprietati magnetice,atragand fierul.Poate de asemenea sa devieze acul busolei.Eu personal am incercat cu esantionul de la revista si nu am obtinut rezultate concludente...cristalele sunt prea mici,parerea mea.
Fiind un mineral ce contine fier,este mai bine sa evitati spalarea lui.
Magnetit
Clasa: oxizi
Sistem de cristalizare: cubic
Formula chimica: Fe3O4
Duritate: 5,5-6,5
Densitate: 5,2
Clivaj: nu prezinta
Spartura: neregulata
Culoare: neagra
Luciu: metalic,stralucitor sau tern
Luminiscenta: nu prezinta
Cristal de magnetit in matrice de cuart din colectia mea.
marți, 6 martie 2012
Expo Mineralia Tg.Mures 6-10 martie
MINERALIA TG. MUREŞ, 6-10 MARTIE 2012, MUZEUL DE ETNOGRAFIE, P-ţa Trandafirilor, nr.11. “STRĂLUCIREA NATURII” într-o expoziţie dedicată pietrelor de podoabă. Mare parte a expoziţiei va fi ocupată de bijuterii din pietre semipreţioase, pentru ziua de 8 Martie, alături de cristale şi obiecte decorative.
vineri, 2 martie 2012
Impresii Expo Mineralia-Cristale de Martisor,Iasi
Salutare!
Miercuri,29 februarie am fost la Iasi la Expo Mineralia,Cristale de Martisor,expozitie organizata la Muzeul de Istorie Naturala de pe Bd.Independentei.Am ajuns destul de dimineata la muzeu si am petrecut vreo 3 ore privind esantioanele si discutand cu oraganizatorul.Cum puteti vedea si din poze,oferta de esantioane minerale asemanatoare celor de la revista a fost diversa.Aproape fiecare mineral primit de noi se gasea acolo,dar de calitate mult superioara si cu locul de origine trecut pe cutiuta,in mod profesionist.M-a cam ispitit ideea de a inlocui cateva,dar am preferat sa achizitionez esantioane ceva mai mari,in special provenite din tara noastra,plus ca se apropie 8 Martie si a trebuit sa achizitionez cate ceva pentru sotie si mama.Oricum la urmatoare expozitie la care ajung am in vedere acest lucru.Oferta de bijuterii din pietre pretioase si semipretioase a fost mult mai mare,de la martisoare si pandative la bratari,coliere si alte asemenea bijuterii din tot felul de pietre.
De remarcat bucata de chihlimbar brut,provenind de la Colti,jud.Buzau.Piesa asolut incredibila,descoperita prin anii '70.In afara de Muzeul Chihlimbarului de la Colti nu stiu sa mai existe o piesa asa de mare,peste 400 g. Cred ca orice muzeu s-ar mandri cu asa ceva.
Expozitia mai este deschisa pana pe data de 4 martie,asa ca daca sunteti din Iasi sau aveti drum prin oras mergeti si aruncati o privire,merita.
Din greseala am setat data aparatului pe 28,dar pozele sunt facute pe 29 februarie.
Numai bine!
Miercuri,29 februarie am fost la Iasi la Expo Mineralia,Cristale de Martisor,expozitie organizata la Muzeul de Istorie Naturala de pe Bd.Independentei.Am ajuns destul de dimineata la muzeu si am petrecut vreo 3 ore privind esantioanele si discutand cu oraganizatorul.Cum puteti vedea si din poze,oferta de esantioane minerale asemanatoare celor de la revista a fost diversa.Aproape fiecare mineral primit de noi se gasea acolo,dar de calitate mult superioara si cu locul de origine trecut pe cutiuta,in mod profesionist.M-a cam ispitit ideea de a inlocui cateva,dar am preferat sa achizitionez esantioane ceva mai mari,in special provenite din tara noastra,plus ca se apropie 8 Martie si a trebuit sa achizitionez cate ceva pentru sotie si mama.Oricum la urmatoare expozitie la care ajung am in vedere acest lucru.Oferta de bijuterii din pietre pretioase si semipretioase a fost mult mai mare,de la martisoare si pandative la bratari,coliere si alte asemenea bijuterii din tot felul de pietre.
De remarcat bucata de chihlimbar brut,provenind de la Colti,jud.Buzau.Piesa asolut incredibila,descoperita prin anii '70.In afara de Muzeul Chihlimbarului de la Colti nu stiu sa mai existe o piesa asa de mare,peste 400 g. Cred ca orice muzeu s-ar mandri cu asa ceva.
Expozitia mai este deschisa pana pe data de 4 martie,asa ca daca sunteti din Iasi sau aveti drum prin oras mergeti si aruncati o privire,merita.
Din greseala am setat data aparatului pe 28,dar pozele sunt facute pe 29 februarie.
Numai bine!
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
