Revista "Comorile Pamantului" nr.57

       Salutare colectionari!
       Numarul de astazi al revistei Comorile Pamantului este insotit de un esantion de calcedonie bleu,din pacate rulata.Culoare este naturala,aceasta fiind des intalnita.La chiosc majoritatea revistelor aveau pietre mari si medii.Un asemenea esantion se vinde la targuri cu 2-3 lei bucata.
       Face parte din grupa oxizi (SiO₂ ,bioxid de siliciu), fiind o forma microcristalina a cuartului si apare ca mase mamelare sau botrioidale.Culoare poate varia foarte mult,de la alb la  albastru,verde,rosu,maroniu sau negru.Varietatile de calcedonie includ jasp (opac),agate care formeaza benzi de diferite culori,crisopraz,carneliana,sardonix...Urma este alba.Este un mineral transparent,translucid sau opac si are luciu sticlos sau cerat.Acest mineral se formeaza in cavitati prezente in roci,in urma activitatilor hidrotermale sau chiar prin deshidratarea opalului.
       Are duritate 7,greutatea specifica 2,65, fractura concoidala,nu prezinta clivaj.
       La noi in tara,calcedonie se gaseste destul de des,mai ales in zona m-tilor Metaliferi  si in Maramures,la Trestia.
       In alta ordine de idei,editura DeAgostini a mai scos o revista numita "Cristale si Pietre",ce este distribuita impreuna cu cate o piatra semipretioasa slefuita in forma de sfera,piramida,obelisc...aceasta noua revista este dedicata  proprietatilor energetice si zodiacale ale cristalelor.Din cate am aflat eu,deocamdata a aparut doar in 4 judete,ca studiu de piata.Eu personal  sunt de parere ca mineralele au anumite proprietati "energetice" si de relaxare prin culori (cromoterapie), dar cred ca se exagereaza mult de tot...
       Numai bine si succes la pietre!

       PS: se pare ca avem in biblioraft doua pagini cu acelasi  nr.107-108.La sectiunea povestea Pamantului...metalurgia si abrazivii. :))) una din nr.trecut si una din cel de azi...

                                           Calcedonii din M-tii Metaliferi si Maramures (Trestia)

Mineralia Targu Mures

       Între 20 şi 23 octombrie 2011 ne vom revedea la MINERALIA TG. MUREŞ, în formula originală, la Muzeul de Etnografie, P-ţa Trandafirilor, nr.11. Vă promitem un regal mineralogic.

       Cristale sau eşantioane de colecţie, felii de agat, minigeode, cuarţ-uri, etc, alături de minunate bijuterii din pietre semipreţioase. Diamante brute montate în bijuterii de design, coliere din ametist, coral, calcedonie, carneol, aventurin, jad, malachit, turmalină sau rubin, smarald şi safir.

       Vă aşteptăm zilnic orele 9,00-19,00. 

Sursa: www.mineralia.ro

Revista "Comorile Pamantului" nr.56

       Salutare colectionari!
       Numarul de astazi al revistei Comorile Pamantului vine insotit de un esantion din mineralul Spodumen.
       Am avut ceva probleme dimineata sa gasesc revista...la multe chioscuri nu era de gasit,asa ca a trebuit sa o cumpar mai tarziu din alta parte.Esantioanele sunt de dimensiuni mici si medii, de culoare verzuie si prezinta structura cristalina vizibila.
       Acest mineral LiAl[Si₂O₆] este un silicat din grupa silicatilor si cristalizeaza monoclinic,are duritatea 6,5-7,5,greutate specifica 3,0-3,2,clivaj perfect,spartura neregulata sau concoidala.
      Formeaza cristale prismatice care sunt adesea turtite,maclate si striate vertical.Pot ajunge la dimensiuni mari.Poate aparea de asemenea sub forma unor mase sfaramicioase.Culoarea poate varia foarte mult.Poate fi incolor,alb,gri,galben,verzui,verde smarald (hiddenit),roz sau lila (kunzit).Urma este alba.Spodumenul este un mineral transparent pana la translucid.Acest piroxen are un luciu sticlos.
       Se formeaza in pegmatitele granitice.Se intalneste cu alte minerale pegmatitice cum ar fi: feldspat,muscovit,biotit,lepidolit,mica,cuart,columbit,beril,turmalina si topaz.Este metastabil si se gaseste adesea alterat total sau partial in lut sau mica.
       Doua varietati ale spodumenului sunt cinsiderate pietre geme: Hiddenitul de o frumoasa culoare verde smarald este ceva mai rar; mai des intalnit este Kunzitul liliachiu sau roz care aparfe frecvent sub forma de cristale transparente.
       Numai bine si succes la pietre!

   

Calcite din Apuseni

       Salut!

       In urma cu cateva zile am reusit sa ajung prin zona Baita din Apuseni in cautare de pietricele.

       Zona e superba cu pesisaje formate in calcare, pesteri si chei care te lasa fara rasuflare.Cunosc destul de binisor locurile, am mai fost prin grote si pesteri in urma cu ani de zile.De obicei prin zonele astea se formeaza cristale frumoase de calcit.Am mai vazut dar prinse in stanci si nu le-am stricat.De data asta am avut putin noroc, am dat de niste masive surpate si pravalite.Am controbait putin prin ele si am gasit cateva piese ce calcit.Nu m-am aventurat prea sus pentru ca e periculos si asa Doamne multam ca am scapat cu bine ca era sa plece la vale cu mine pe ele, chiar daca eram mai mult atent sa nu dau peste vipere.Nici un bai, face parte din riscurile pasiunii, e bine.
       Cristi,Deva

Revista "Comorile Pamantului" nr.55

       Salutare colectionari!
       Asa cum s-a anuntat inca de saptamana trecuta,numarul 55 al revistei Comorile Pamantului,vine insotit de o mostra de cuart cu incluziuni.Eu am avut sansa sa nimeresc incluziuni de rutil si in numarul trecut,in care aparea cuartul fumuriu...Deci avem de-a face cu cuart cu incluziuni,desi nu se specifica ce fel de incluziuni...eu am aruncat o privire pe mai multe reviste si toate cuarturile erau fumurii,dar aproape imposibil de vazut incluziunile,asa ca am luat unul la nimereala.Am nimerit cuart fumuriu cu incluziuni de rutil,destul de frumoase,chiar si un buchet,dar greu de fotografiat.Incluziunile in cuart pot fi solide (date de mai multe minerale,cum ar fi: rutil,epidot,pirita,hematit,lepidocrit,turmalina,argila,etc), lichide sau gazoase (cuart enhydro).Aceste incluziuni se formeaza in procesul de crestere al cuartului.Sper sa aveti noroc sa gasiti un cuart cu bule de apa si gaz...sunt deosebite...
       Cuartul rutilat poarta denumirea populara de "parul lui Venus".Despre cuart (bioxid de siliciu) am scris destule lucruri,il cunoasteti destul de bine,asa ca o sa spun cateva cuvinte despre rutil,mineralul ce formeaza incluziuni,cel putin la esantionul meu.
       Acest mineral este cunoscut,mai ales sub forma cristalelor aciculare aurii,ce formeaza incluziuni in cristalele de cuart.
       Cristalele de rutil sunt prismatice si adeseori striate,maclele fiind comune.Culoarea este rosie-maronie,rosie,galbena sau neagra,urma maro deschis spre galben.Este un mineral transaparent sau opac,cu un luciu submetalic sau adamantin.
       Se formeaza ca mineral accesoriu in multe roci vulcanice,in sisturi metamorfice si gnaise precum si in filoane hidrotermale.Formeaza adesea manunchiuri stelate in cuart si in corindon (rubinele stelate).
       Face parte din clasa oxizi,cristalizeaza tetragonal,clivaj bun,spartura de la concoidala la neregulata,duritatea 6-6,5,densitate 4,23.
       Succes la pietre!

                               Cuart rutilat,desi nu se vad in poze,cristalele de rutil sunt acolo...

                                          Cuart cu incluziuni de turmalina-colectia mea

                                

Expo Mineralia Timisoara

14 octombrie – 16 octombrie 2011  / TIMIŞOARA

“MINERALIA Timişoara” . Atelierul de Urbanism, str. Alba Iulia, 2, lîngă OPERĂ

Estetica, raritatea sau dimensiunile de excepţie vor caracteriza cristalele şi eşantioanele de colecţie care vor fi expuse. De asemenea variatatea mineralelor din colecţiile de pietre.

Alături de acestea, bijuterii din pietre semipreţioase şi preţioase. Bijuterii dintre cele mai diverse, de la simple inele la seturi elaborate, toate avînd ca numitor comun piatra de podoabă: ametist, turcoaz, chihlimbar, coral, cuarţ, jad, malachit, lapis lazuli, ochi de tigru, turmalină, rubin sau smarald.

Vă aşteptăm de vineri pînă duminică la expoziţia cu vînzare, în spaţiul de lîngă Operă,                                                       zilnic între orele 9,00 şi 19,00.

Organizatori: Secţia de Ştiinţele Naturii, Muzeul Banatului şi Grupul Mineralia.

Sursa: www.mineralia.ro

Punctul fosilifer Suslanesti (jud.Arges)

        Atentie!Aceste rezervatii sunt protejate conform legilor in vigoare!

       Rezervatie paleontologica cu suprafata de 1 ha,situata pe Valea Argesului,langa satul Suslanesti (comuna Mioarele),in apropierea orasului Campulung.
       Rezervatia se afla pe dealul Hobaia care ste situat pe un fundament de depozite oligocene reprezentate prin sisturi bituminoase brune-negricioase in care s-a conservat o bogata fauna ichtiologica.De studiul acesteia s-a ocupat geologul M.Pauca,care a identificat circa 30 specii de pesti dintre care 13 sunt noi pentru stiinta.Acesti pesti fosili s-au conservat prin mumifiere,scheletul lor ramand ca o amprenta  pe suprafata sisturilor disodilice.
       Studiul acestor pesti fosili oligoceni a permis o grupare a lor in trei categorii:

• pesti autohtoni,care au trait la suprafata apei si in apropierea tarmurilor;
• pesti de adancime care prezentau un corp turtit dorso-ventral si ochii de aceeasi parte a capului;
• pesti migratori care erau doar in trecere prin aceste zone.

        Impresiunile din sisturile disodilice de la Suslanesti mai cuprind unele specii de arbori care populau aceste tinuturi:Cinnamomum,Laurus,Fagus,MAgnolia,Quercus,resturi de insecte,crabi,vertebre de mamifere,pene de pasari si altele.
       Aceasta zona fosilifera de la Suslanesti prin valoarea sa paleogeografica are un renume international,fapt pentru care este declarata monument al naturii.

                                           Rezervatia paleontologica Suslanesti