Astazi este ziua in care ne despartim pentru totdeauna de Adi...pe numele sau intreg
Ciupei Adrian Silviu ,cunoscut de prieteni ca Ciupike.Avea 31 de ani si era din Baiut,Maramures...
A fost un om deosebit,cum rar mi-a fost dat sa vad.Eu nu l-am cunoscut personal,doar am coloborat cu el in domeniul mineralelor.O mare parte dintre piesele colectiei mele sunt scoase de el,din adancul Pamantului unde au asteptat 10 milioane de ani.Minerale scoase de el au ajuns in colectii din toate colturile tarii si in Europa.A fost un om deosebit de curajos.
Pentru cei ce nu stiu,Adi era
cautator de minerale,prin cariere,munti si prin galerii miniere parasite.Intotdeauna i-am admirat curajul aproape nebunesc de a intra prin galerii parasite,unele chiar de 40 de ani,unde pericolele pandesc la tot pasul.Pot avea loc accidente prin alunecare,prabusiri de stanci,surpari,intoxicari cu gaze,arsuri cu apa acida...Odata l-am intrebat daca nu ii este teama sa faca acest lucru si mi-a raspuns ca stie ce face,e atent la pericole.Imi zicea ca a devenit "dependent" de adrenalina aventurii.Cateodata ma suna entuziasmat la iesirea din mina,spunandu-mi ca a dat lovitura,a gasit piese deosebite.Era specialist in a scoate cristalele in stare perfecta,fara sa le loveasca.Imi povestea cum lucreaza cu migala la eliberarea unui cristal din roca,in semiintuneric,cu lanterna sprijinita pe undeva pentru a putea folosi ambele maini.Avea degetele lovite rau,asta era pretul pe care il platea sa scoate piesele care apoi,curatate cu migala,zile la rand ajungeau sa poposeasca in vitrinele colectionarilor.Culmea e ca desi scotea
cristale minunate nu si le pastra pentru el,mi-a zis ca nu are colectie.Prefera sa le vanda la preturi incredibil de mici,sau chiar sa le faca cadou.Imi amintesc,ca luam de la el,de pe okazii piese care adunate faceau destul de mult si el imi zicea sa ii dau doar jumatate de suma,sau cat vreau eu.Imi trimitea intotdeauna coletele pe cheltuiala lui si imi zicea sa platesc in cont cand am banii,fara graba.Si intotdeauna pe langa piesele cumparate punea cateva cadou...si nu numai cu mine facea acest lucru.Toti cu care am vorbit erau uimiti de bunatatea lui.
In ultimele saptamani l-am rugat ca atunci cand mai merge in mina sa imi caute un cristal de cuart deosebit.Mi-a promis ca primul cristal superb pe care il gaseste e al meu."Trebuie sa fie pe acolo pe undeva,dar trebuie sa il gasesc",imi zicea.Din nefericire nu a mai apucat...vineri noaptea acest om extraordinar a plecat dintre noi.Imi pare tare rau de el...nu stiu exact ce i s-a intamplat dar nu stiu daca asta mai conteaza asa de mult...
Vineri am vrut sa il sun sa vorbesc cu el,dar nu stiu de ce am renuntat,nu am vrut sa il deranjez...acum imi pare rau ca nu am facut-o.
Ironia face ca dupa ce a trecut prin pericole extreme sub pamant sa isi gaseasca sfarsitul acasa,in camera lui...Imi povestea cum era sa fie strivit odata de un bloc mare de stanca care s-a pravalit peste locul unde statuse cu cateva secunde inainte si numai Dumnezeu l-a scapat teafar.
L-am rugat sa fie coautor pe acest blog si a acceptat sa isi impartaseasca experienta cu noi.Din pacate mai avea multe de povestit,dar...
Eu personal ii voi pastra mereu amintirea,iar cristalele lui vor sta la loc de cinste in colectia mea...Fara el,sectiunea fosile/minerale/roci de pe okazii.ro parca este pustie...lipsesc pisele lui.Deschideam pagina respectiva cu nerabdare sa vad daca a pus ceva nou la licitatie...multi oameni faceau asta...
Peste o ora va fi
condus pe ultimul drum...imi pare rau ca nu pot sa fiu acolo,dar voi fi cu gandul aproape de el.
Daca v-a ajutat vreodata cu ceva,poate ar fi bine sa ii aprindeti din cand in cand o lumanare si sa spuneti o mica rugaciune pentru el...
Draga Adi...iti multumesc din suflet pentru tot ce ai facut pentru mine...
Dumnezeu sa te ierte si sa te aiba in paza!
