Fiind un pasionat geolog amator, de ani de zile colectez tot felul de minerale, fosile si roci.Dar trebuie sa recunosc ca dintre toate mineralele, cuartul ma impresioneaza cel mai mult.Atat de mult, incat in ultimul timp ma bate gandul sa dezvolt o colectie speciala de cuarturi provenind din toate colturile lumii.
Desi am zeci de cuarturi de diferite forme si culori, intotdeauna caut unul special, perfect ca forma, clar, stralucitor si fara fisuri interne.Desi celebrele cuarturi de Arkansas corespund in parte parte dorintelor mele, intotdeauna le gasesc defecte...
Toti cei care iubim cristalele de cuart le vrem perfecte.Unii le colectioneaza pentru frumusete, altii pentru asa numitul uz metafizic.Toti ne lovim de aceeasi problema suparatoare...cristalele au fisuri interne.De unde provin aceste fisuri? In afara celor naturale, aparute in decursul timpului, cele mai multe sunt provocate chiar de om...
Cunosc o persoana care are mare grija de cristale si cu toate acestea s-a plans ca i s-au crapat cateva chiar in mana, fara sa fie supuse unor lovituri.Eu insumi am patit asa ceva de cateva ori...cristale rupte in doua la o simpla atingere.Oare de ce? Raspunsul este diferenta mare de temperatura.Cu ani in urma fiind incepator, citeam tot felul de articole pe internet despre cuarturi.Unele dadeau sfaturi de genul "spalati-le cateva minute cu apa rece de la izvor sa robinet apoi tineti-le cateva zeci de minute la soare"....Persoana de care va ziceam la tinea asupra sa, in frig apoi le tinea strans in mana.Am citit despre cautatori de cuarturi americani care gaseau piese extraordinare pe care le puneau imediat la soare pentru a se usca noroiul de pe ele.Imediat apareau crapaturi interne care se mareau vazand cu ochii.Cristalele de cuart sunt foarte bune conducatoare de caldura, dar diferenta brusca de temperatura duce la fracturi interne.In urma acestor fisuri pot aparea curcubee in cristal.Cine a fost in minele din Maramures sau a vorbit cu mineri stie ca atunci cand la descopara sunt reci ca gheta.Daca tot au rezistat milioane de ani in stare perfecta este pacat sa le distrugem din neatentie.
Tinute in mana, cristalele tind sa se murdareasca si sa isi piarda stralucirea.Eu personal le spal cu apa calduta si sapun, apoi le las sa se usuce natural la temperatura camerei.Pentru a evita aceste fisuri in cristale incercati sa respectati cateva reguli simple:
-nu le spalati cu apa rece
-nu le spalati cu apa rece si nu le expuneti la soare intens pentru asa numite "incarcare energetica"
-nu le spalati cu apa fierbinte
-daca le-ati purtat in frig nu la incalziti brusc in mana, lasati-le sa se incalzeasca usor la temperatura camerei.
-in general evitati schimbarile bruste de temperatura.
Circula pe internet povestea unui cristalo-terapeut caruia s-a facut bucati un bulgare de cuart in timpul unei sedinte, fara a fi lovit.Explicatia era incarcare energetica negativa...eu cred ca raspunsul este mult mai simplu...supus unor cicluri repetate de spalare cu apa rece, incarcare energetica la soare, pur si simplu a crapat.
vineri, 31 ianuarie 2014
vineri, 24 ianuarie 2014
TÂRG BUCUREŞTI 2014
Muzeul Geologiei, 24-26 ianuarie, holul central. Prima expoziţie din acest an va fi prilejul unei noi prezentări a standului Mineralia. Vă aşteaptă bijuterii din pietre rare în monturi perfecte şi o miniexpoziţie cu cele mai spectaculoase minerale din România.
joi, 12 decembrie 2013
Expozitii Mineralia,decembrie 2013
A sosit luna cadourilor. Va invitam la expozitiile dedicate “imperiului mineralelor si castei pietrelor pretioase”.
12-15 decembrie MINERALIA SIBIU, la Palatul Brukenthal, salile de expozitii temporare din curtea a II-a.
16-18 decembrie MINERALIA MEDIAS, la CASA GAZELOR NATURALE.
19-22 decembrie MINERALIA BRASOV, la CASA SFATULUI (Muzeul Judetean de Istorie Brasov), sala etaj.
Autenticitate, stralucire si raritate sunt imperativele expozitiei.
vineri, 8 noiembrie 2013
Mineralia Piatra Neamt
MINERALIA PIATRA-NEAMŢ, 7-10 NOIEMBRIE, în holul mare de la Muzeul de Istorie din centrul oraşului.
Vă invităm la un eveniment expoziţional strălucitor. Expoziţia dedicată pietrelor de podoabă prezintă sute de cristale, minerale, obiecte ornamentale, bijuterii din pietre naturale. Vedetele lumii minerale va stau la dispoziţie: AGAT, AMETIST, CITRIN, CUARŢ, SAFIR, SMARALD, DIAMANT BRUT, OPAL, OCHI DE TIGRU, „PIATRA SOARELUI”, LIZARDIT, JAD, LAPIS LAZULI, MALACHIT, ONIX, JASP, ACVAMARIN, CALCEDONIE, TURMALINĂ, RODOCROZIT, TURCOAZ, TOPAZ, METEORIŢI, FOSILE, CORAL, PERLE, CHIHLIMBAR
În acest week-end, holul mare al Muzeului va fi „invadat” de cele mai spectaculoase apariţi din minunata lume a pietrelor naturale. Pietrele provin din toate colţurile lumii: geode şi cuarţ din Brazilia, cuarţ roz din Madagascar, jad din Canada, turcoaz din America de Nord, agate din Mexic, lapis lazuli din Afganistan, opal din Australia, malachit din Congo, azurit din Maroc, sidef din Noua Zeelandă, chihlimbar din Marea Baltică.
Bijuteriile, de la inele sau medalioane simple până la coliere şi seturi elaborate sunt confecţionate exclusiv din pietre semipreţioase şi preţioase.
duminică, 3 noiembrie 2013
Noi cuarturi de Arkansas in colectie
Salutare! Desi in ultimul timp am fost foarte ocupat, acest lucru observandu-se si in rarirea postarilor pe blog, am reusit totusi sa adaug cateva piese noi colectiei personale.Avand o varietate foarte mare de minerale, am decis sa ma dedic cristalelor de cuart, in special celor mai frumoase dintre ele provenind din Muntii Ouachita, Arkansas,SUA.Acestea sunt printre cele mai pure si mai vechi cristale de cuart din lume, cu o varsta estimata la 286 milioane ani.Am preferat cristalele necuratate, direct de la proprietarii minelor, asa cum apar ele dupa ce sunt scoase din adancul Pamantului.Culoarea rosie portocalie este cauzata de depunerile de oxid de fier.Pentru curatare se foloseste o metoda drastica, cu acid oxalic incalzit la temperaturi foarte mari, lucru ca cu are eu nu sunt de acord.Cu o periuta de dinti si sapun se poate rezolva, dar nu intotdeauna...Din pacate, fotografiile nu reusesc sa surprinda adevarata lor frumusete.Toate aceste piese ajung la o suma cu trei zerouri...
Cuart-Bear Mountain Mine-Norman, Arkansas
Foarte clar, lasat intentionat necuratat
Cuart-Sweet Surrender Crystal Mine-Story, Arkansas
Cuart-Sweet Surrender Crystal Mine-Story, Arkansas
Cuart-Arrowhead Crystal Mine-Mount Ida, Arkansas
Cuart-Collier Creek Mine-Norman, Arkansas
Cuart-Arrowhead Crystal Mine-Mount Ida, Arkansas
Cuart-Arrowhead Crystal Mine-Mount Ida, Arkansas
Cuart-Arrowhead Crystal Mine-Mount Ida, Arkansas
Cuart-Bear Mountain Mine-Norman, Arkansas
Foarte clar, lasat intentionat necuratat
Cuart-Sweet Surrender Crystal Mine-Story, Arkansas
Cuart-Sweet Surrender Crystal Mine-Story, Arkansas
Cuart-Arrowhead Crystal Mine-Mount Ida, Arkansas
Cuart-Collier Creek Mine-Norman, Arkansas
Cuart-Arrowhead Crystal Mine-Mount Ida, Arkansas
Cuart-Arrowhead Crystal Mine-Mount Ida, Arkansas
Cuart-Arrowhead Crystal Mine-Mount Ida, Arkansas
miercuri, 2 octombrie 2013
MINERALIA CLUJ-NAPOCA, SALONUL DE TOAMNĂ
4-6 octombire, MINERALIA CLUJ-NAPOCA, SALONUL DE TOAMNĂ, la Muzeul de Artă Cluj-Napoca.
Expoziţia dedicată bijuteriilor din pietre semipreţioase şi preţioase, mineralelor, cristalelor şi obiectelor ornamentale din piatră vă aşteaptă ca în fiecare an cu produse deosebite. Cunoscut deja publicului clujean datorită tradiţiei (cea mai longevivă manifestare din România dedicată în întregime mineralelor) SALONUL DE TOAMNĂ din acest an se va desfăşura sub imperativul autenticităţii. Vă aşteptăm de vineri pînă duminică între orele 10,00 şi 19,00.
duminică, 29 septembrie 2013
Punctul fosilifer Carhaga (jud.Brasov)
Atentie!Aceste rezervatii sunt protejate conform legilor in vigoare!
Aceste informatii sunt publice si nu imi asum nicio raspundere pentru eventuale colectari neautorizate!
Rezervatie paleontologica cu suprafata de 1 ha, situata in Muntii Persani, pe Valea Carhaga, afluent al Oltului, intre comunele Racosul de Jos si Augustin.
La aceasta rezervatie se poate ajunge strabatand poteca ce urca ca o serpentina din spatele Haltei C.F.R.Olt, dupa care se coboara intr-o vale unde se afla zona de confluenta a paraului Chioves si paraul Carhaga.
Aici se gasesc straturi groase de marne cenusii-albastrui inchis si roz, printre care se intercaleaza calcare fine cu o bogata fauna fosila.
Aceasta fauna reprezentata in special de amoniti, a fost descoperita si mentionata pentru prima data de D.D.Preda si E.Jekelius in anul 1935 si ulterior cercetata de D.Patrulius, care aduce noi contributii la cunoasterea ei, introducand si termenul de "Strate de Carhaga", ce caracterizeaza partea centrala a Muntilor Persani.
In afara diverselor specii de amoniti fosili (Semiformiceras, Hapoloceras carachteis, Pseudosubplanites loriloi, Pseudosubplanites ponticus, Substreblites zonarius, Spiticeras theodosie, etc...), in zona de confluenta a celor doua paraie s-a identificat o asociatie de foraminiferi apartinand speciei Lamellaptychus beyrichii, ce caracterizeaza fauna Cretacicului inferior.
Importanta stiintifica, paleogeografica a faunei fosile identificata aici reprezinta un martor pretios al trecutului geologic si paleozoologic al tarii, fapt pentru care aceasta zona a fosat declarata monument al naturii.
Aceste informatii sunt publice si nu imi asum nicio raspundere pentru eventuale colectari neautorizate!
Rezervatie paleontologica cu suprafata de 1 ha, situata in Muntii Persani, pe Valea Carhaga, afluent al Oltului, intre comunele Racosul de Jos si Augustin.
La aceasta rezervatie se poate ajunge strabatand poteca ce urca ca o serpentina din spatele Haltei C.F.R.Olt, dupa care se coboara intr-o vale unde se afla zona de confluenta a paraului Chioves si paraul Carhaga.
Aici se gasesc straturi groase de marne cenusii-albastrui inchis si roz, printre care se intercaleaza calcare fine cu o bogata fauna fosila.
Aceasta fauna reprezentata in special de amoniti, a fost descoperita si mentionata pentru prima data de D.D.Preda si E.Jekelius in anul 1935 si ulterior cercetata de D.Patrulius, care aduce noi contributii la cunoasterea ei, introducand si termenul de "Strate de Carhaga", ce caracterizeaza partea centrala a Muntilor Persani.
In afara diverselor specii de amoniti fosili (Semiformiceras, Hapoloceras carachteis, Pseudosubplanites loriloi, Pseudosubplanites ponticus, Substreblites zonarius, Spiticeras theodosie, etc...), in zona de confluenta a celor doua paraie s-a identificat o asociatie de foraminiferi apartinand speciei Lamellaptychus beyrichii, ce caracterizeaza fauna Cretacicului inferior.
Importanta stiintifica, paleogeografica a faunei fosile identificata aici reprezinta un martor pretios al trecutului geologic si paleozoologic al tarii, fapt pentru care aceasta zona a fosat declarata monument al naturii.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
