Salut!

Salut!
Bine ati venit in minunata lume a rocilor si mineralelor!















Ziarul

miercuri, 31 august 2011

Revista "Comorile Pamantului" nr.50

    Salutare colectionari!
    Desi astazi era asteptat sa apara cu revista Comorile Pamantului,sfaleritul (blenda),iata ca am avut parte de o oarecare surpriza.
    Numarul 50 al revistei vine insotit de un esantion de psilomelan,oxid-hidroxid de mangan.
    Exemplarele vazute de mine la chiosc erau de dimensiuni medii si nu prea aratoase,departe de cum ar trebui sa arate,adica cu dendrite,asemanatoare ferigilor.Este un strat de psilomelan pe roca gazda.
    Oxizii negri de mangan care nu au cristale distincte sunt dificil de deosebit,mai ales daca apar in amestecuri.Oxizii moi,neidentificati de mangan sunt cunoscuti sub denumirea de wad,iar cand sunt duri,de psilomelan.
    Dupa cum puteti citi si in paginile revistei,psilomelanul,este un amestec de mai multe minerale,in special romanechit.In trecut,psilomlanul era privit ca o specie de mineral distinct.Studile recente au aratat ca este de fapt o specie amorfa,romanechit.
   Romanechitul face parte din clasa oxizi-hidroxizi si poate aparea masiv,botrioidal,reniform,stalactitic si pamantos.Este negru pana la gri inchis,urma este neagra sau brun inchis si stralucitoare.Este un mineral opac cu luciu submetalic.Duritatea este 5-6,densitatea 3,7-4,7,nu prezinta clivaj siar spartura este eregulata sau concoidala.
Se formeaza prin alterarea altor minenerale,in special a silicatilor si a carbonatilor bogati in mangan.Romanechitul este un mineral comun si formeaza concretiuni unde calcarul a fost inlocuit de alte minerale.
   Cea mai mare parte a psilomelanului nu este romanechit pur,asa ca nu trebuie confundate.
   Numai bine si succes la pietre!



       P.S: iata si un exemplar deosebit de psilomelan,exemplar ce-i apartine lui Cristi,coautor pe acest blog.Se pot abserva dendrite superbe :)






sâmbătă, 27 august 2011

Trilobiti

       Alaturi de  amoniti, unele dintre cele mai indragite si cautate fosile de catre colectionari,sunt fosilele de trilobiti.Acest fapt se datoreaza atat vechimii lor foarte mari cat si detaliilor extraordinare ale fosilelor.
       Cu toate ca acum sunt disparute,aceste artropode au prosperat in mari,din perioada Cambriana pana in perioada Permiana (542-251 mil.ani).
       Trilobitii sunt creaturi exclusiv fosile si marine cu cochilie tare, segmentata care au trait acum peste 300 milioane ani în vechile mari ale Pamantului.Ei au disparut inainte de aparitia dinozaurilor si sunt unele din animalele caracteristice Erei Paleozoice.
       Trilobitii au fost printre primele artropode, creaturi cu cochilie, cu multiple segmente ale corpului si picioare articulate (cu toate că picioarele,antenele si alte structuri fine ale lor sunt rareori conservate).Ei constituie o clasa disparută de artropode, Trilobita, formata din 9 ordine, peste 150 de famii, 5000 de genuri si peste 15000 de specii descrise. Noi specii sunt descoperite si descrise în fiecare an,aceasta facand din trilobiti cel mai divers grup de organisme disparute,cu o mare varietate de forme si marimi. Cea mai mica specie cunoscuta de trilobiti are putin sub 1 mm, in timp ce alte specii au 30-70 cm lungime (frecvent 5-8 cm).
       Cu asa diversitate de specii si marimi, speculatiile asupra ecologiei lor includ forme planctonice, inotatoare si taratoare si putem presupune ca erau detritivori, pradatori şi necrofagi.
       Numele lor provine de la faptul ca aveau corpul divizat atat longitudinal cat si transversal in trei parti sau lobi.In sens longitudinal se recunoaste o partea centrala si doua laterale,pe cand transversal au un scut cefalic (cephalon),un torace (thorax) format din segmente (max.30) si un scut codal (pygidium).Partea centrala a scutului cefalic ,denumita radacina nasului poseda doua falci laterale si la multe forme era prevazuta cu ochi reniformi bine dezvoltati.Ochii erau compusi dintr-un numar variabil de lentile ( de la 2 pana la 15 000) de forma hexagonala ,acoperite de o cornee subtire.Pe langa ochi,scutul cefalic poseda si o pereche de apandici biramificati (dotati cu doua ramuri primare),servind la capturarea hranei.La fiecare segment toracic se articula o pereche de apendici biramificati,cu un membru intern cu functie de locomotie si un membru extern prevazut cu filamente,probabil cu functie respiratorie.Rar,apendicii cefalici si toracici se conserva in stadiu fosil.




       Resturile fosile abundente de trilobiti ,regasite in sedimente au permis recunoasterea unor stadii de evolutie.In prima faza,larva (protaspis) achizitiona metameri datorita unor naparliri succesive.In a doua faza,larva (meraspis) avea un corp in care regiunile erau mai diferentiate .In ultima faza,larva (holaspis) capata aspectul de individ adult.Multi trilobiti aveau capacitatea de a se incolaci in jurul propriului corp ,cum se observa la unele crustacee actuale (isopode) si insecte (gandaci si miriapode).Incolacirea avea probabil rol de protectie in caz de agresiune din partea pradatorilor .
       In ceea ce priveste organizaţia interna, sunt cunoscute relativ putine lucruri. Tubul digestiv prezinta un stomac anterior, situat la nivelul zonei cefalice, într-o poziţie anterioară faţă de deschiderea orificiului bucal (situaţie similara cu cea de la crustaceele superioare actuale). De la acest stomac urma un intestin lung, care se deschidea pe pigidiu. Sistemul nervos era reprezentat de un creier anterior, care se continua cu un lant ganglionar ventral. Sistemul circulator era probabil lacunar, deschis, cu inima tubulara, situata dorsal fată de tubul digestiv. Musculatura era fasciculata, bine dezvoltata, după cum o demonstreaza capacitatea trilobitilor de a se strange ghem (fenomen denumit volvatie) în caz ca erau atacati, expunand la exterior doar partea dorsala, puternic chitinizata si protejandu-si partea ventrala, vulnerabia.
       Dezvoltarea se facea ca si la artropodele actuale prin naparliri succesive si se pare cu metamorfoza. Cea mai mare parte a speciilor erau bentonice, unele putand sa si înoate; existau însa si forme pelagice, mai slab chitinizate.
       Primii trilobiti apar în Cambrianul inferior, cu 550 milioane de ani în urma, dovedind deja o diferentiere pe mai multe regiuni biogeografice. Apar într-un fel brusc pe scena evolutiei la sfarsitul glaciatiunii precambriene care a încheiat un interval de 60 de milioane de ani de climat cald şi umed pe tot globul. Dupa o dezvoltare ascendenta punctată de trei perioade de extinctie pe tot parcursul Paleozoicului, la sfarsitul acestei ere geologice trilobitii dispar definitiv, fiind înlocuiti de alte tipuri de artropode.Totalul fosilelor de trilobiti reprezinta aproximativ 60% din toate fosilele paleozoice. Din acest motiv, trilobitii reprezinta unul din grupurile foarte importante pentru datarea stratigrafica, ca şi pentru zonarea zoogeografica a provinciilor marine ale Paleozoicului.
       În cursul evolutiei lor de peste 300 de milioane de ani, trilobitii s-au diversificat, ocupand aproape toate nisele ecologice ale mediului marin. Existau astfel forme abisale, greoaie, care se deplasau pe suprafaţa sedimentelor, forme alungite, cu exoscheletul mai puţin chitinizat, capabile să inoate în masa apei, si forme mici, cu corpul garnisit cu tepi lungi, care pluteau în masa apei exact ca unele forme de zooplancton actuale. Regimul de hrana al trilobitilor era probabil preponderent detritivor, cu toate ca în hrana lor ar fi putut intra şi mici vietăti bentonice. La randul lor, trilobitii constituiau sursa de hrana pentru alte organisme - de exemplu pentru cefalopode primitive din grupa orthoceratidelor.
       Sistematica grupului este destul de bine stabilita, cu toate ca relatiile filogenetice dintre diferitele grupe sunt neclare.
       Din pacate in Romania eu personal,nu stiu sa se gasesca fosile de trilobiti,datorita faptului ca rocile sedimentare paleozoice apar foarte rar la zi.Dar am auzit de descoperiri facute in sondaje geologice,de adancime.Nici la targuri nu am vazut,dar cu siguranta la cele internationale se gasesc.Din pacate pretul acestor fosile este cam piperat…incepand de la 20 dolari si ajungand pana la mii de dolari.Criteriile care influenteaza pretul sunt raritatea si detaliile fosilei.Se gasesc pe piata fosile de o calitate incredibila cu detalii .Dar din pacate fosilele de trilobiti se falsifica destul de des.Mai multe amanunte despre falsificarea fosilelor de trilobiti puteti citi in articolul meu, Falsificarea fosilelor

                                      Elrathia Kingi-Cambrian med.510 mil ani,Utah SUA

                                       Flexicalymene sp.-Ordovician,450 mil ani,Maroc

  Flexicalymene sp.(rulat in pozitie de aparare)-Ordovician,450 mil ani,Maroc

Coltraenia oufatenensis (Treveropyge)-Devonian med.395 mil ani,Alnif,Maroc

Metacanthina issoumourensis (Asteropyge) Devonian med.395 mil.ani,Alnif,Maroc

Metacanthina issoumourensis (Asteropyge) Devonian med.395 mil.ani,Alnif,Maroc











miercuri, 24 august 2011

Revista "Comorile Pamantului" nr.49

       Salutare prieteni!
       Astazi am achizitionat revista Comorile Pamantului cu ceva intarziere...
       Dupa cum stiti,numarul de astazi este insotit de un esantion de onix negru,din pacate slefuit.In mod normal onixul este o varietate de calcedonie,care prezinta dungi orizontale parelele,alternante,alb negru.Deci este o forma de calcedonie,varianta criptocristalina a cuartului (cristale invizibile cu ochiul liber,vizibile doar la microscop).Onixul negru prezinta benzi negre mult mai groase si ai evidente decat cele albe.Din pacate este o piatra care se falsifica des prin diferite metode...lucru aproape imposibil de identificat de catre amatori.In mod normal ar fi trebuit sa prezinte dungi albe,fie si foarte subtiri,cat un fir de par...Mai multe amanunte aflati din paginile revistei.Din fericire,esantionul meu pare veritabil.Daca il pun in lumina sa pot observa bine dungile alternante albe negre.Dar chiar si asa,poate fi alta varianta de calcedonie colorata artificial...greu de spus.
       Onixul se formeaza in bazalte si alte roci eruptive,unde apare sub forma de gode,goluri lasate in roca de scurgerea lavei,in care au crescut cristale din solutii hidrotermale.Goedele cresc intotdeauna de la exterior spre interior,apar apar dungile.
       Onixul face parte din clasa oxizilor,cristalizeaza trigonal,are duritate 6,5,densitate 2,61.Spartura este concoidala si nu prezinta clivaj.Urma este alba,luciu sticlos sau perlat.
       Numai bine!



sâmbătă, 20 august 2011

Melcii pietrificati din paraul Nandru,Hunedoara

       Salutare
       Acum cateva zile am fost cu doi prieteni buni pe paraul Nandru dupa niste roci.Auzisem noi ca in zona se gasesc fosile si am facut o iesire in cautarea lor.
       Valea Nandrului e la marginea muntilor Poiana Rusca si ofera un peisaj superb.
       Chiar la iesirea din sat cautand acele roci pentru decor am gasit si niste melci pietrificati.
       Valea este intre masive calcaroase si m-am gandit ca melcii sunt desprinsi din ele.M-am catarat sa caut dar nici urma.
       Melcii gasiti aici jos au fost desprinsi unul de altul, fiecare separat curatati frumos de apa.
       Cu gandul ca daca tot am venit, sa mai caut.Am plecat mai sus pe firul paraului si am gasit un urias conglomerat in apa.M-am tot gandit ca de undeva trebuie sa vina, nu au rasarit ei de acolo si am urmat firul apei inspre amonte cu gandul de a cauta si niste sisturi cristaline.La un moment dat am vazut conglomerate cu melci si pe iarba ca si cazute de undeva de mai sus.Am urmat aceste urme mult mai grosiere necuratate de apa, se vedea clar ca sunt desprinse dint-un masiv.
       Pana la urma am gasit intr-o padure minunatia de melci sedimentati in masive uriase.Cu putin ajutor din parte lui Florin,am reusit sa identific fosilele: sunt gasteropode fosile din genul Acteonella (gigantea si conica),dar par a fi mai multe specii.Acestea se intalnesc si la punctul fosilifer "Dealul cu Melci" din jud.Alba,unde sunt asociate cu recife de corali de varsta neocretacica (contemporane cu dinozaurii).In acele timpuri zona era acoperita de apele calde ale marii Thetys,si aceste gasteropode traiau pe fundul stancos.Prin analogie cu rezervatia "Dealul cu Melci",aceste recife sunt de varsta Senoniana (Cretacic superior).
       Din fericire,am reusit sa gasesc locul de unde ajung in parau...asa,fosilele sunt mai putin erodate,fata de cele spalate de ape.Am luat cateva asemenea fosile din albia paraului,pentru propria colectie.Daca ajungeti prin zona sa stiti ca se mai gasesc cativa asemenea melci prin albie,dar destul de greu.Aflorimentul de unde sunt scosi prefer sa ramana secret...au stat acolo vreo 90 milioane de ani si ar fi bine sa mai ramana...
       Numai bine!
       Cristi,Deva












miercuri, 17 august 2011

Revista "Comorile Pamantului" nr.48

       Salutare prieteni!
       Astazi a aparut numarul 48 al revistei Comorile Pamantului,care asa cum ati aflat inca de saptamana trecuta este insotit de un esantion de gips rosu.
       Acest mineral este identic,cu gipsul primit intr-un numar anterior al revistei,deosebindu-se doar prin culoarea rosiatica,data probabil de impuritati de hematit (oxid de fier).Totusi,in revista scrie ca cea mai mare parte a gipsului rosu din lume rezulta ca un produs colateral artificial in cursul extractiei oxidului de titan din minereurile cu illmenit...nu cred ca este cazul esantionelor primite de noi,acestea fiind cristale naturale,taiate la dimensiunie cutiutelor de plastic.
       Eu personal am vazut la chiosc numai exemplare de dimensiuni medii si chiar mici,dar frumoase.Cu siguranta ca se gasesc si revista cu esantione mai mari.
       Caracterizarea mineralului este aceeasi ca la gipsul alb.
       Este un sulfat de calciu hidratat cu impuritati de hematit,cristalizeaza monoclinic,are duritate 2 pe scara Mohs,densitate 2,3,clivaj perfect.Spartura este neregulata,culoare rosu-brun,urma alba,luciu sticlos sau perlat.Uneori prezinta luminiscenta verzuie.
       Cristalele sunt tabulare,lentiforme sau prismatice.Prezinta frecvent macle sub forma de coada de randunica.
       Cea mai mare parte a gipsului se formeaza in depozite marine de evaporit,asociate cu anhidrit si halit,dar poate fi si hidrotermal.
       Pana data viitoare numai bine si succes la pietre!
       PS:ciudat e ca esantionul pare a fi umed la atingere si nu prezinta striatii specifice unui cristal natural...



luni, 15 august 2011

In memoria lui Adi Ciupei...

       Astazi este ziua in care ne despartim pentru totdeauna de Adi...pe numele sau intreg Ciupei Adrian Silviu ,cunoscut de prieteni ca Ciupike.Avea 31 de ani si era din Baiut,Maramures...
       A fost un om deosebit,cum rar mi-a fost dat sa vad.Eu nu l-am cunoscut personal,doar am coloborat cu el in domeniul mineralelor.O mare parte dintre piesele colectiei mele sunt scoase de el,din adancul Pamantului unde au asteptat 10 milioane de ani.Minerale scoase de el au ajuns in colectii din toate colturile tarii si in Europa.A fost un om deosebit de curajos.
       Pentru cei ce nu stiu,Adi era cautator de minerale,prin cariere,munti si prin galerii miniere parasite.Intotdeauna i-am admirat curajul aproape nebunesc de a intra prin galerii parasite,unele chiar de 40 de ani,unde pericolele pandesc la tot pasul.Pot avea loc accidente prin alunecare,prabusiri de stanci,surpari,intoxicari cu gaze,arsuri cu apa acida...Odata l-am intrebat daca nu ii este teama sa faca acest lucru si mi-a raspuns ca stie ce face,e atent la pericole.Imi zicea ca a devenit "dependent" de adrenalina aventurii.Cateodata ma suna entuziasmat la iesirea din mina,spunandu-mi ca a dat lovitura,a gasit piese deosebite.Era specialist in a scoate cristalele in stare perfecta,fara sa le loveasca.Imi povestea cum lucreaza cu migala la eliberarea unui cristal din roca,in semiintuneric,cu lanterna sprijinita pe undeva pentru a putea folosi ambele maini.Avea degetele lovite rau,asta era pretul pe care il platea sa scoate piesele care apoi,curatate cu migala,zile la rand ajungeau sa poposeasca in vitrinele colectionarilor.Culmea e ca desi scotea cristale minunate nu si le pastra pentru el,mi-a zis ca nu are colectie.Prefera sa le vanda la preturi incredibil de mici,sau chiar sa le faca cadou.Imi amintesc,ca luam de la el,de pe okazii piese care adunate faceau destul de mult si el imi zicea sa ii dau doar jumatate de suma,sau cat vreau eu.Imi trimitea intotdeauna coletele pe cheltuiala lui si imi zicea sa platesc in cont cand am banii,fara graba.Si intotdeauna pe langa piesele cumparate punea cateva cadou...si nu numai cu mine facea acest lucru.Toti cu care am vorbit erau uimiti de bunatatea lui.
       In ultimele saptamani l-am rugat ca atunci cand mai merge in mina sa imi caute un cristal de cuart deosebit.Mi-a promis ca primul cristal superb pe care il gaseste e al meu."Trebuie sa fie pe acolo pe undeva,dar trebuie sa il gasesc",imi zicea.Din nefericire nu a mai apucat...vineri noaptea acest om extraordinar a plecat dintre noi.Imi pare tare rau de el...nu stiu exact ce i s-a intamplat dar nu stiu daca asta mai conteaza asa de mult...
       Vineri am vrut sa il sun sa vorbesc cu el,dar nu stiu de ce am renuntat,nu am vrut sa il deranjez...acum imi pare rau ca nu am facut-o.
       Ironia face ca dupa ce a trecut prin pericole extreme sub pamant sa isi gaseasca sfarsitul acasa,in camera lui...Imi povestea cum era sa fie strivit odata de un bloc mare de stanca care s-a pravalit peste locul unde statuse cu cateva secunde inainte si numai Dumnezeu l-a scapat teafar.
       L-am rugat sa fie coautor pe acest blog si a acceptat sa isi impartaseasca experienta cu noi.Din pacate mai avea multe de povestit,dar...
       Eu personal ii voi pastra mereu amintirea,iar cristalele lui vor sta la loc de cinste in colectia mea...Fara el,sectiunea fosile/minerale/roci de pe okazii.ro parca este pustie...lipsesc pisele lui.Deschideam pagina respectiva cu nerabdare sa vad daca a pus ceva nou la licitatie...multi oameni faceau asta...
       Peste o ora va fi condus pe ultimul drum...imi pare rau ca nu pot sa fiu acolo,dar voi fi cu gandul aproape de el.
       Daca v-a ajutat vreodata cu ceva,poate ar fi bine sa ii aprindeti din cand in cand o lumanare si sa spuneti o mica rugaciune pentru el...
       Draga Adi...iti multumesc din suflet pentru tot ce ai facut pentru mine...
       Dumnezeu sa te ierte si sa te aiba in paza!



sâmbătă, 13 august 2011

Veste foarte trista....

       Salut dragi prieteni...
       Din pacate azi la pranz am aflat o veste foarte foarte trista,veste care m-a ravasit...nu prea pot sa imi revin din soc...
       Se pare ca bunul prieten si coautor pe acest blog,Adi Ciupei,Ciupike cum il stiau prietenii a plecat dintre noi...avea 31 de ani...
       A fost un om deosebit,cum rar mi-a fost dat sa vad...
       Dumnezeu sa il ierte si sa il pomeneasca intru Imparatia Lui!


miercuri, 10 august 2011

Revista "Comorile Pamantului" nr.47

       Salutare prieteni!
       Din pacate astazi nu am reusit sa postez la timp informatii legate de revista,deoarece am fost putin ocupat si afara a plouat torential,ceea ce mi-a ingreunat iesirea pana la chiosc.Dar am reusit sa achizitionez revista in jur de ora 9.
       Asa cum ati aflat deja,numarul 47 al revistei vine insotit de un exemplar din mineralul Lepidolit,sau mica rosie.Alte mice sunt:biotit (mica neagra),muscovit (mica alba) si sericit.Parerea mea este ca exemplarul este frumos,desi ma asteptam la altceva,la mase foliare,nu granulare.Toate revistele vazute de mine aveau lepidolite marisoare si de culoare roz-rosiatica.
       Cateva cuvinte despre lepidolit.- (KLi2Al(Al,Si)3O10(F,OH)2     
       Este un mineral din grupa silicatilor,cunoscut si sub numele de mica rosie.Este asemanator cu mica care se pune in var (muscovit).Acest mineral apare sub forma de cristale tabulare,pseudo-hexagonale,mase solzoase sau foliate.Culoare poate fi roz,purpurie,violet,lila,gri,alb sau chiar incolor.Urma incolora.Duritatea 1,5-3 pe scara Mohs,greutatea specifica 2,8-3,3Clivaj perfect.Spartura neregulata.
       Este un mineral transparent sau translucid,cu luciu perlat.
       Se formeaza in roci eruptive acide,cum ar fi granitul si pegmatitul,in granite metamorfozate si mai rar in procese hidrotermale la temperaturi ridicate.Se asociaza foarte frecvent cu cuart,muscovit,florina,topaz,turmalina,ambligonit si spodumen.Lepidolitul poate fi intalnit si in vine minerale bogate in staniu.
       Daca este ars coloreaza flacara in rosu si este insolubil in acizi.
       In Romania a fost semnalat in unele sisturi cristaline si in aluviunile acestora la Talmaciu si Rasinari (langa Sibiu) sub denumirea de litionit,precum si Dobrogea la mina Altan Tepe (acum inchisa).
       Pana data viitoare numai bine si succes la pietre!



                                                       Lepidolit foliar,din colectia mea






duminică, 7 august 2011

Achizitii vara 2011

       Pana acum,vara asta a fost destul de buna pentru pietre!
       Din pacate vara am iesit doar de cateva ori pe teren,dupa pietre si fosile.Incercarile au fost esuate din diferite cauze intampinate la fata locului:odata am gresit drumul prin padure,altadata am dat de haite de caini fiorosi,de aurolaci periculosi...astia seama cu oamenii din epoca de piatra,dar spre deosebire de ei sunt inarmati mereu cu cutite...data viitoare ma duc si eu cu un electrosoc.
       Avand in vedere toate aceste pericole moderne care mi-au zadarnicit planurile,am preferat sa cumpar pietre de pe unde am gasit:targuri locale,internet,cunostiinte.Unele esantioane le-am primit cadou de la oameni deosebiti carora vreau sa le multumesc.Nu le dau numele aici,se recunosc ei.In afara de esantioanele din poze,am achizitionat si altele la fel de frumoase,dar de dimensiuni mai micute,plus exemplare de roci deosebite,din toate colturile tarii.Am tinut neaparat sa iau cateva granate romanesti,deoarece acestea spre deosebire de cuarturi,se gasesc foarte rar pe piata,minele fiind inchise.Din cate stiu eu s-au scos doar din Banatul de munte,zona Dognecea,Ocna de Fier.
       Din pacate am inceput sa am probleme serioase cu spatiul...ma tot gandesc sa imi comand o vitrina speciala de expunere.Oricum,de acum inainte am hotarat sa achizitionez doar esantioane deosebite si minerale pe care nu le am in colectie.Acum mai caut un esantion de tremolit si un nodul septarian,dupa care ma dedic fosilelor (in special amoniti si lemne pietrificate).

         Hematit pe cuart-Ocna de Fier,CS













                                                                                               Calcit pe cuart-Ocna de Fier,CS













              Calcit galben-Ocna de Fier,CS













                                                                                               Cuart si pirita-Ocna de Fier,CS













             Cuart si hidroxid de fier-Ocna de Fier,CS













                                                              Calcit pe lemn fosilizat,acoperit cu hidroxid de fier-Ocna de Fier,CS













             Granat andradit-Ocna de Fier,CS













                                                                                             Granat andradit-Ocna de Fier,CS













        Granat andradit cu hematit-Ocna de Fier,CS













                                                                                                  Cuart bipiramidal-Baiut,MM













                          Calcit-Brad,HD













                                                                                                        Barita-Cavnic,MM
 
Calcit verzui pe siderit-Baia Sprie,MM














                                                                                                      Jasp rosu-M-tii Metaliferi,HD













        Carbune (huila)-mina Livezeni,Valea Jiului,HD













                                                                                                Fosile Nerinea (Cretacic) sp.-HD













                       Fosile (Tertiar) -CS

vineri, 5 august 2011

Excursie la salina Targu Ocna,Bacau



       Salutare!
       La inceputul saptamanii am reusit sa fac o excursie la Salina Targu Ocna,din oraselul cu acelasi nume.Nu am mai fost acolo de vreo 6 ani,asa ca am putut sa remarc cateva schimbari in bine.Cea mai mare schimbare a fost aerul curat,sarat...ultima data in mina mirosea puternic a gaze de esapament (Salina Tg.Ocna).Pur si simplu nu am putut sa stau mai mult de 15 minute,ma usturau caile respiratorii...otrava curata..Acum e foarte bine si oamenii pot veni la tratament.
       In mina gasiti cateva lucruri interesante:biserica ortodoxa Sf.Varvara,protectoarea minerilor,un muzeu al sarii foarte frumos,magazin de suveniruri,cascada de sare,terenuri de fotbal,baschet,biliard...calculatoare,internet wireless,locuri de joaca pentru copii...terase,mici restaurante.In apropierea salinei se gaseste si un strand cu apa sarata.Totul e ok,desi se poate mai mult.Oricum,eu am fost intr-o zi de luni si autocarele de acces in mina erau pline ochi.Foarte multi turisti.Am fost un pic dezamagit de magazinul de suveniruri...desi e situat intr-o salina nu au sare...toti cei care intrau cereau un bulgaras de sare ca amintire :))) vanzatoare se uita de parca ar cere aur :))) aveau acolo toate chinezariile,dar sare nu...ciudat.Cu vreo 20 de ani in urma se puneau bulgarasi de sare intr-un colt, pentru turisti.
       Daca aveti ocazia sa mergeti va recomand.Dar atentie pentru cei care au rau de masina...autocarul coboara in viteza prin galerii si sunt foarte multe serpentine si intuneric bezna...puteti insa sa priviti in fata la lumina farurilor si e ceva mai bine.Eu am coborat cam ametit...Si sa aveti neaparat haine grosute,e frig acolo,cam 12 grade C,dar se simte intens.
       De remarcat ca salina se afla la 240 m adancime,la orizontul 9.Din pacate nu am setat aparatul foto la conditiile de lumina ale minei,asa ca imaginile au iesit cam intunecate...
       Nu o sa povestesc prea multe,am mai scris un articol pe aceasta tema,o sa las pozele sa vorbeasca.Daca aveti ceva intrebari privitoare la serviciile,preturile,obiectivele turistice sau mai stiu eu ce,despre salina intrebati-ma.
       Numai bine!
       P.S:salina se afla in oraselul Targu Ocna si nu la Slanic Moldova,asa cum apare in multe descrieri.Slanic Moldova este o statiune balneoclimaterica,renumita prin izvoarele minerale cu efecte curative si se afla la 56 km de Targu Ocna.Ambele sunt in Jud.Bacau.

                                                              Intrarea in mina Trotus

                  Intrarea in minele Moldova Veche si Moldova Noua,exploatate intre 1891-1968

                                                                Autocarul "sarat"

                                                      Biserica sapata in sare Sf.Varvara

                                                              Muzeul subteran al sarii



                                                            Gura verticala de aerisire

                                                                      Culoar intre sali

                                                           Strate de sedimentare a sarii

                                                              Strate cutate,verticale

                                                                   Locomotiva miniera

                                                                Cascada cu apa sarata

                                                            Autocarul "sarat" spre iesire